Metrou si colinde
Merg des cu metroul; de fapt, merg aproape zilnic. Nu numai ca nu am masina cu fitze, dar nu am deloc masina, deci nu sint fiu de baron, cum aud ca ar zice despre mine un vertical /un gentleman /un impecabil / un infailibil / un previzibil / un psihanalizabil (Mircea Badea, la el ma refer).
Am fost si azi. Cu metroul! Va spun asa, scurtissim: am auzit colinde in metrou. Unele „piese” erau despre Ajunul Craciunului; altele, despre Seara de Craciun. Sa fi iesit din timp „baietii” care se ocupa cu muzica la metrou? Si a doua intrebare: oare vom auzi colinde la metrou si de Paste?
ATENTIE! In alta ordine de idei, am omis de citeva saptamani bune sa va semnalez o carte adorabila, datorata, in primul rind, lui Marius Chivu, excelentul critic literar si eseist de la Dilema Veche (si nu numai). Poate ca unii dintre dumneavoastra stiu deja: volumul se numeste „Cartea cu bunici”. Daca vreti sa va faceti o idee, intrati putin aici! Dar, in primul rind, daca aveti timp, mergeti intr-o librarie si macar uitati-va peste ea pret de citeva minute. A, rapid, sa nu uit: anul acesta mi-am propus sa scriu mai des despre carti, inclusiv pe acest blog, mai ales pe acest blog. Sper sa nu va suparati pe mine pentru asta 🙂
