Miercuri, ziua falimentului Rusiei? Va putea Moscova să achite prima tranșă din datoria externă?
Există o dată marcată cu roșu pe calendar în această săptămână. Miercuri, 16, Rusia trebuie să facă față plății unui cupon pentru obligațiile internaționale de datorie.
Nu este o sumă mare, este de doar 117 milioane de dolari, dar modul în care se rezolvă această primă plată va fi un termometru bun pentru a verifica rănile pe care le-au lăsat cu adevărat sancțiunile internaționale în economia rusă.
Plata acelui cupon, prin contract, trebuie făcută în dolari. Și Rusia oferă deja indicii că nu se va conforma, relatează ziarul El Mundo.
Potrivit ministrului rus de Finanțe, Anton Siluanov, în declarațiile culese de agenția Tass, guvernul rus va da ordin să-și achite obligațiile corespunzătoare de serviciu a datoriei în valută, dar acest lucru va fi posibil, adaugă el, dacă conturile de la banca centrală și al Executivului rus vor fi „decongelate”.
Ceea ce nu se poate, pentru că sancțiunile față de Rusia exact asta și-au propus: să blocheze conturile.
În cazul unei neîndepliniri de obligație sau a faptului că deținătorii de obligațiuni decid să nu accepte plata în ruble – moneda rusă a fost puternic devalorizată de la începutul războiului din Ucraina – se va deschide o perioadă de grație de 30 de zile.
Cu alte cuvinte, Rusia nu va suporta un default oficial până, cel mai devreme, pe 15 aprilie.
Numai de două ori Rusia nu a putut sau nu a dorit să-și îndeplinească angajamentele internaționale de a-și plăti datoria. Prima a fost în 1918 când Executivul a decis să repudieze toate datoriile contractate de țariști și mai ales a prins în capcană investitorii francezi, britanici și belgieni.
Al doilea a fost în 1998, când Rusia a trecut printr-o criză majoră a rublei, trasă în jos de o criză financiară asiatică și de scăderea prețurilor mărfurilor. Moneda rusă a pierdut două treimi din valoare în doar o lună, într-o criză ale cărei consecințe internaționale au rămas în istorie sub numele de așa-numitul Efect Vodcă.
Guvernul și Banca Centrală a Rusiei s-au declarat oficial în incapacitate de plată pentru trei luni, iar operațiunile cu obligațiuni de stat pe termen scurt (Gosudárstvennoie Kratkosróchnoie Obyazátielstvo sau GKO) au fost anulate.
Decizia Rusiei a declanșat o criză financiară majoră pe piețele emergente, turbulențe majore ale burselor și a dus la falimentul fondului de investiții Long-Term Capital Management (LTCM).
Agențiile de rating sunt deja foarte dure cu Rusia de la începutul sancțiunilor și atât Fitch, cât și Moody’s sau S&P au clasificat-o deja ”junk” (”gunoi”, adică obligațiune nedorită) care este exact ultimul pas înainte de default. Cu o perspectivă negativă, de asemenea. Dar nu sunt singurii care se așteaptă la ce este mai rău.
Foarte elocventă a fost vineri aceasta directorul general al FMI, Kristalina Georgieva:
„Nu am de gând să speculez ce se poate întâmpla sau nu, dar vreau doar să spun că nu mai vorbim despre default al Rusiei ca despre un eveniment improbabil”.
De asemenea, asigurarea împotriva neîndeplinirii obligațiilor sau ratele credit default swap (CDS) presupun că cel mai rău scenariu este mai mult decât probabil. Piața vede o probabilitate de „default” de 71% în acest an și o probabilitate de 81% ca aceasta să apară în decurs de cinci ani.
CE SPUNE RUSIA
Purtătorul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, a ieșit la scurt timp pentru a răspunde liderului FMI.
„Nu există condiții pentru „default”, cu excepția cazului în care acestea ne sunt create și imputate artificial”, a spus Peskov în declarațiile culese de agenția Interfax.
Planul este simplu. Potrivit șefului Finanțelor, Siluanov va rambursa pasivele externe în ruble în cazul în care contrapărțile refuză să deblocheze conturile Băncii Centrale și ale Guvernului Rusiei.
„Dacă primim un refuz sau nu avem un răspuns de la băncile agent, ne vom plăti obligațiile în ruble. În orice caz, obligațiile vor fi îndeplinite cu investitorii noștri. Și posibilitatea de a primi fonduri în moneda obligația va depinde de restricțiile impuse”, a subliniat Siluanov.
CINE ESTE CEL MAI EXPUS LA DATORIILE RUSIEI
Există unele țări mai expuse decât altele, desigur. Deși o neplată a datoriei Rusiei ar ajunge să afecteze întreaga Uniune Europeană. Însă, conform calculelor analiştilor IG, Italia ar fi una dintre cele mai afectate ţări, întrucât băncile sale au o expunere de 25,3 miliarde de dolari; Urmează Franța, cu o expunere de 25,2 miliarde; și Austria, cu 17,5 miliarde de dolari.
Analiștii de piață recomandă investitorilor să-și mențină pozițiile pe acțiuni în ciuda volatilității care are loc din cauza conflictului dintre Ucraina și Rusia, care a avut un impact puternic asupra piețelor și a provocat o mare volatilitate.
De altfel, pe 24 februarie, prima zi a atacurilor, Ibex 35 a înregistrat o scădere de 2,86%, în timp ce Bursa de la Londra a pierdut 3,82%, la fel ca CAC 40 de la Paris și DAX-ul german, și FTSE MIB din Milano. a pierdut mai mult de 4%. Bursa de Valori din Moscova a avut cea mai rea parte cu o prăbușire de 38%.
A doua zi, însă, piețele au crescut. Ibex 35 a crescut cu 3,5%, reevaluare similară cu cea a principalilor indici europeni: Londra a avansat cu 3,91%; Paris, 3,55%; Frankfurt, 3,67%, și Milano, 3,59%. Bursa de Valori din Moscova a revenit cu 26%.
Joaquín Robles, analist XTB, a explicat pentru Europa Press că Ibex 35 este probabil să „continue să sufere o volatilitate puternică în următoarele săptămâni”, deoarece toate știrile despre război „vor începe să adauge consecințele economice ale unei inflații atât de mari.
În fața acestei situații de volatilitate, experții atrag atenția că trebuie să încercăm să evităm să luăm decizii pripite.
Șeful de cercetare și analiză la Schroders, Duncan Lamont, a indicat că, deși investiția în bursă este riscantă pe termen scurt, nu este atât de riscant pe termen lung.
„Este adevărat că posibilitatea de a pierde bani pe termen lung nu poate fi exclusă complet. Cu toate acestea, este un eveniment foarte rar”, a insistat el.
