…moartea scroafei din copac (si cum il trage curentul pe Voronin)
… am decis sa ucid rubrica „scroafa-n copac”. Nu pentru ca ar lipsi personajele care s-o tina in viata, ci pentru ca formula in sine continua sa ma deranjeze. Am incercat sa pretind ca nu, in speranta ca duritatea formularii isi va atinge obiectivul – ii va rusina (sau macar irita) pe cei vizati direct. Nu mi se potriveste, insa, si nu ma pot obisnui cu ea. Ba mai mult, ma ingrijoreaza gandul ca as putea sa ma obisnuiesc. Poti sa cobori pentru o vreme in mocirla, dar daca petereci prea mult timp acolo risti sa te simti ca acasa.
Prin urmare, voi continua sa-i pun la insectar pe cei care – dupa standardele minime ale bunului simt – sar calul. O voi face, insa, sub un alt titlu. Care? Inca nu stiu. Aveti idei?
Pour la bonne bouche, iata o mostra din gandirea lui Voronin – catarat si el hat, sus in copac.
Unde eraţi în timpul atacului?
Aici, în Parlament. Escorta mea nu le-a permis să intre în biroul meu. Când au distrus geamurile şi a început să fie curent, m-am mutat la Guvern.
Pariez ca poarta izmene, maiou si vata in urechi:)
