O lună de sex cu Băsescu, Oprescu, Geoană şi Antonescu
Urăsc ipocrizia pe care o aduce campania electorală. Băile dese de mulţime, bloguri răsărite ca ciupericile după Katrina, prezenţa la emisiuni pe care altădată le-ar fi refuzat până şi şoferul lor, toate acestea se întâmplă acum. Dragii de candidaţi şi-au pierdut aroganţa, răspund compătimitor pârliţilor cărora le urlă maţele-n stomac, sunt prefăcut politicoşi cu ziariştii pe care, până mai ieri, nu dădeau nici doi bani zimbabweni. Totuşi, e şi o parte bună în toată mascarada asta unanim acceptată: îi poţi poseda, spaţiu civilizat fiind, VoxPublica mă împiedică să folosesc cuvântul neaoş, din toate poziţiile.
Ţi-e salariul prea mic, rata prea mare, euro prea scump? Află pe unde se duce nenea Băsescu şi du-te, trage-i-o, înghesuieşte-l cu toată fustrarea ta de tată de copii nevoiaşi şi soţ de nevastă grasă. Nu e greu, staff-ul său de campanie te va anunţa din timp unde poţi să-l găseşti. La fel şi în cazul lui Mircea Geoană, e simplu să afli pe unde va proslăvi virtuţile trandafirilor. Du-te, fii tu baronul de data asta, aroga-ţi dreptul feudalul de a fi primul, urlă-i că e o curvă: îţi va zâmbi fals, te va lăsa să-ţi faci mendrele şi îţi va spune să mai laşi şi altora, că doar echitatea e principiu social-democrat. Oprescu? Doar dacă ai chef şi nervi pentru o bucată versată, ce nu se va sfii să îţi spună că o ai prea mică, în timp ce ţipă de o plăcere prefăcută sau nu, n-ai de unde a şti. Pentru mironosiţe, mergi la Antonescu. Va sta spăşit, va suporta totul, nici n-ai să ai habar când a început ori când s-a terminat, nu vei simţi nimic, însă vei putea spune că l-ai trecut în palmares. Nu te lăsa înşelat, fiecare îţi va spune că este mai bun decât ceilalţi, dar tu încearcă-i pe toţi. Strigă-le că sunt nişte curve mincinoase, că te-ai săturat de minciunile, e şansa ta să-i umileşti, una la cinci ani.
Da, din punctul acesta de vedere, îmi plac campaniile electoarale.
