”Oamenii verzi” ai lui Putin, gata de asalt după modelul Crimeea și Siria. Acum, în estul Ucrainei
Afișarea constantă a puterii militare a Rusiei, dialectica sa împotriva Kievului și NATO și șirul de amenințări de acțiune în cazul în care Alianța Atlantică nu semnează o garanție de neextindere spre Est au creat o criză majoră de securitate în Europa.
Serviciile de informații ucraineene și americane avertizează că președintele rus Vladimir Putin, care a concentrat peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina și a desfășurat trupe în diverse manevre – de la Belarus până la Marea Neagră – ar putea lansa un alt atac împotriva vecinului său din Occident.
În comparație cu forțele dezbinate și prost echipate din 2014, Ucraina și-a consolidat armata în ultimii ani, iar trupele sale au primit pregătire și sfaturi de la aliații occidentali. NATO a precizat că nu va trimite forțe în țara de Est în cazul unei agresiuni rusești, dar Washingtonul a oferit fonduri și a trimis material de apărare, relatează El Pais.
De asemenea, în ultimele zile, Marea Britanie și țările baltice.
Berlinul, care a respins cererile de arme de la Kiev, va trimite un spital de campanie, a declarat sâmbătă ministrul Apărării, Christine Lambrecht.
În ciuda acestui fapt, superioritatea armatei ruse rămâne enormă.
O invazie la scară largă sau chiar o invazie pe mai multe direcții care vizează împărțirea țării ar fi devastatoare.
De ani de zile s-a luat în considerare opțiunea Moscovei de a încerca să captureze orașul de coastă Mariupol și să creeze un coridor din Crimeea anexată până la Donbas, astfel încât, în plus, să fie garantată furnizarea de apă dulce a peninsulei.
Alimentarea cu apă nu mai e atât de sigură, deoarece guvernul de la Kiev controlează canalul construit din epoca sovietică. Sau luați Odesa, un oraș de un milion de locuitori cu un port important, și lucrați pentru a tăia Ucraina de la mare, spun analiștii.
În vârful tensiunii, președintele ucrainean, Volodímir Zelenski, a cerut săptămâna aceasta ucraineenilor să păstreze calmul.
„Hai să respirăm adânc. Nu fugi după hrișcă și chibrituri. Păstrați-vă capul calm”, a spus el într-un mesaj către țară pe rețelele sale de socializare.
Cu toate acestea, la scurt timp, liderul ucrainean a vorbit despre posibilitatea ca Rusia să invadeze orașul Harkov.
În plus, săptămâna aceasta, deputații comuniști au prezentat în Parlamentul Rusiei (Duma) o propunere de recunoaștere a autoproclamatelor „republici populare” Donețk și Lugansk ca state.
„Putin trebuie să arate ceva propriei populații”, spune Maria Avdeeva, director de cercetare al Asociației Europene a Experților.
„Cantitatea de dezinformare și mesaje manipulatoare care circulă acum în mass-media controlată de Kremlin ne spune că situația este extrem de gravă și amenințarea este reală. Campania rusă de dezinformare creează baza unei posibile invazii militare, chiar și pe scară largă”, spune Avdeeva, care vorbește despre un scenariu de atacuri cibernetice, dar mai grav decât cele suferite de Ucraina săptămâna trecută.
Vineri, informațiile militare ucrainene au mai susținut că Moscova trimite mercenari, arme grele și tone de combustibil la Donețk și Lugansk.
Soldați neidentificați și antrenori de apărare: o mișcare cheie din cartea de joc a Kremlinului, pe care a folosit-o deja pentru a invada peninsula Crimeea (așa-numitii oameni verzi) și în fazele inițiale ale conflictului din Donbas, în Siria și Libia.
Ce spun oamenii simpli din zona
„În mod realist, voi spune că, dacă Rusia decide să escaladeze, o va face în teritorii în care din punct de vedere istoric există oameni care au avut legături cu Rusia. Harkovul, care se află sub controlul guvernului ucrainean, ar putea fi ocupat”, a spus el într-un interviu pentru The Washington Post.
„Rusia exportă haosul foarte eficient”, remarcă analistul Fesenko.
La Harkov, la aproximativ 40 de kilometri de Rusia, cu 1,5 milioane de locuitori și unul dintre cele mai importante orașe din Ucraina, Ihor Vasilievici spune că populația s-a obișnuit să trăiască cu un nivel de tensiune atât de mare încât această escaladare nu este mare. Cel puțin pentru el.
„Cred că nu se va întâmpla nimic”, subliniază acest chelner în vârstă de 48 de ani.
„Lucrurile vor rămâne în acest status quo complicat. Dacă Rusia ar fi vrut să atace, ar face-o prin surprindere și nu și-ar arăta în mod clar trupele. Deci aceasta este fie o cacealma, fie o diversiune pentru altceva”, spune el la telefon.
„Nu sunt atent la propaganda uneia sau a celeilalte părți”, remarcă el.
