Răspuns Dobro & Bogdan. Obscenitatea tabloidă versus obscenitatea quality. Prostia e sinceră…
Rămăsesem cu o restanţă, dezbaterea pornită de Guerrilla despre „unde te plîngi cînd un ziar te agresează”. Am atins problema în treacăt aici, dar merită reluat. Bogdan Ciuclaru comenta cam aşa:
De ce e ipocrita problema cu accesul copiilor??? Ma ingrijoreaza reactia ta cu atat mai mult cu cat ea seamna cu o replica primita azi la telefon de la cineva dintr-o redactie de tabloid. E chiar asa de ipocrita ipostaza in care cineva in media isi propune sa aiba si filtru inainte de a arunca in paginile de ziar tate, penisuri, oameni transati si chiar poze cu “uite asa arata ficatul lui Minculescu”???
Acolo unde nu exista autoreglemenatare si chiar bun simt trebuie sa actioneze legea…iar legea ar trebui sa fie ceva mai clara in a specifica faptul daca libertatea ta de a pune cuvinte triviale intr-o pagina de ziar afecteaza sau nu dezvoltarea minorilor.p.s. Estimez ca asta-i discutie lunga cat un volum de jurnalism dar insist in ipocrizie si ma intreba daca cei mici gasesc ziarul si isi intreaba tatal/invatatoarea/mama redactor de ziar de urmatoarea faza: «Mă lua de păr şi mi-o băga în gură»
Mihai Dobrovolschi scrie pe blogul său:
Tocmai de aceea eu cred ca acest instinct al nostru, unul dintre cele mai puternice, nu trebuie bruscat. Da, lumea se schimba si sexul odata cu ea. Dar forta asta vitala, bruscata, devine un monstru. Sexul inseamna si zbor, dar si crima. Este un urias bland, dar care trebuie trezit incet. (mai mult)
Răspunsul meu este cam aşa. Lupta cu libertatea golănească pe care şi-o iau tabloidele este lipsită fără sens pentru că e ca şi cum ai lua programele erotice şi pornografice din pachetul de bază de la cablu, ca şi cum ai tăia netul plin de pronoşaguri, e ca şi cum… Toate sînt la îndemîna copiilor. Contactul cu sexualitatea este o experienţă foarte personală. Evident, trebuie să avem grijă de copii, dar întotdeauna, în fiecare generaţie, există un mod de filtrare inteligentă a experinţelor vizuale agresive. Poţi, Mihai, de exemplu să priveşti alături de părinţi chiar şi la vîrsta asta fime cu pasaje erotice? Eu nu pot, ma infantilizez instant. Părinţii vor crede mereu că eşti o victimă a agresiunii vremurilor ăstora desfrînate… Copii ar trebui luati de destepti, nu de prosti – ar trebui discutat direct cu ei intregul cerc vicios al pornografiei? Dar cunosc putini profesori care sa poata s-o faca.
Apoi, cum alegi ce erotism e bun, ce pornografie e buna si ce pornografie e rea? Ce facem? Ma adun io, cu Bogdan, cu Vlad, cu Mihai şi sortăm genitalele de pe primele pagini din ziare – asta merge, asta nu merge? Sun, Bild sînt mai rău. Asta nu justifică nimic, spun doar că obscenitatea publică este prima cîştigătoare a libertăţii de expresie. Larry Flint e campion la asta, ba chiar i s-a făcut un film în care zici că e Lincoln.
Un ziar idiot şi obscen are hazul lui. Mulţi îl citesc ca să rîdă de el. E şi asta o chestie. În plus, tabloidele au fost uneori mai oneste decît quality-ul. Uneori aş preferă sa citesc despre nu ştiu ce penis de călugăr, decît să văd prostituţie subtilă executata pentru afaceri sau politica. Vreti sa stiti care mi se pare cel mai obscen act jurnalistic din ultimii ani? Cititi aici despre cel mai obscen gest quality al unui jurnalist-afacerist. Lumea uita… Şi CTP uită… Şi efectul uitării e că ne vine să castrăm prostia – nu e bine, nu e democratic:). Prostia e măcar sinceră şi la vedere.
Cu Dobrovolschi si Craioveanu am insa de purtat o discutie asezata si lunga despre conservatorismul lor cu fata nonconformista:). Asta nu mi-i face mai putin simpatici.
Observatia lui CTP este corecta: Libertatea concurează neloial industria pornografică. E singura masura urgenta: ai porno pe prima? Înveleşte ziarul în ţiplă! Dar cam atît.
