RETEAUA: Lucian Boia despre tutun, cafea, ceai, alcool si telefoane mobile
Vineri, la ora 15, la Tirgul de Carte „Gaudeamus”, Lucian Boia isi va lansa ultimul volum aparut in limba romana (Occidentul. O interpretare istorica). Am avut privilegiul sa citesc acest volum in manuscris. Intr-un cuvint: EXCELENT!
Vinerea trecuta, in fata cite unei cafele, am facut si un interviu, vag frivol, cu profesorul Boia. Il redau mai jos, cu multa placere.
Mi-ati spus cindva ca sinteti foarte curios. Nu ati fost niciodata curios sa fumati?
Eu sint foarte curios fata de unele lucruri care ma intereseaza si adesea, cind ma intereseaza, sint intr-adevar teribil de curios si nu ma las pina nu le rezolv. Uneori, din asemenea curiozitati “extreme” ajuns sa scriu o carte. Sint insa complet lipsit de curiozitate asupra altor lucruri. Fumatul face parte din zona mea de lipsa totala de curiozitate. Nu m-a interesat niciodata sa fumez.
Nu ati tras nici macar un fum?
Nu. Absolut nici unul. Eu zic ca sint un om serios. Daca as fi inceput sa fumez, as fi fumat pina la urma de-aadevaratelea. Asa, sa trag un fum…Nu vad ce farmec ar fi avut. Sint un nefumator absolut.
Cafeaua e din punctul dumneavoastra de vedere un viciu sau o placere aproape nevinovata?
Nici viciu, nici placere nevinovata – din punctul meu de vedere. E o necesitate, intr-adevar o necesitate. “Viciu” mi se pare prea mult. Mult prea mult. De la genul asta de moralitate, o sa ajungem sa bem numai Coca-Cola sau nici macar asta, pentru si Cola are ceva excitant. O sa ajungem sa bem doar apa de izvor, dar, poate ca si izvoarele sint impure, poluate sau mai stiu eu ce. Sau poate ca nu o sa mai bem nimic si nu stiu ce o sa facem atunci. Deci, sa nu abuzam cu ideea asta de viciu fiindca putem ajunge in felul asta la concluzia ca omul este o fiinta teribil de vicioasa. Sigur ca o placere sa beau cafea; imi face placere sa beau cafea. Dar o beau din necesitate. Sigur insa ca si necesitatea se cultiva. Daca nu as fi baut cafea, cu siguranta ca m-as fi obisnuit sa traiesc si fara sa beau cafea. Cu timpul, a ajuns o necesitate. Cind ma trezesc, trebuie neaparat sa beau o cantitate nu imensa, dar substantiala de cafea. Daca nu as bea cafea dimineata, probabil ca ar fi o persoana dezorientata si probabil ca nu prea agreabila.
Cita cafea beti?
Pai depinde acum…Nu stiu in ce trebuie calculat…
Sa zicem – in cesti…
Cestile sint unele mai mari, altele mai mici. Beau vreo trei cesti medii dimineata.
Dar ceaiul?
Ceai beau in special seara. “Viciile” astea asa se impart la mine: beau cafea in special dimineata si ceai in special seara.
Vin, bere, palinca?
Palinca nu prea bea. Sigur ca vin si bere beau. Beau un aperitiv cu placere; whisky, votca, eu stiu…Beau la masa vin, mai beau si bere. Fara excese, desigur. Nu e bun excesul, dar, pe de alta parte, a bea – cafea, vin, sampanie, ceai – tine si de o anume “savoare a vietii”.
Aveti tabieturi?
Nu stiu ce sa zic. Cred ca am o anume existenta ritualica. Sint un tip destul de conservator. Tin la o traditie; la o traditie de familie – cum am fost crescut, cum am fost obisnuit sa traiesc. Si, in viata de fiecare zi, am comport destul de previzibil. Nu imi place foarte mult noutatea in materie de mod de viata.
Sa inteleg ca nu o sa va luati telefon mobil prea curind? Sau niciodata?
Nu stiu. “Niciodata” e un cuvint prea mare. Eu vorbesc putin la telefon. Sun inca si mai putin decit sint sunat. In orice caz, nu ma vad vorbind la telefon pe strada, in autobuz. Probabil ca si eu exagerez cu refuzul asta al telefoniei mobile, dar, in primul rind, telefonia mobila este o mare exagerare pentru ca li s-a creat oamenilor sentimentul ca au nevoie de un asemenea instrument. Pina acum 10 ani, nu aveam deloc aceasta nevoie si s-au trezit brusc ca au nevoie sa vorbeasca de dimineata pina seara la telefon. Eu nu am o asemenea nevoie si, deocamdata, ma simt bine fara telefon mobil.
PUBLICITATE. Mai am un interviu cu Lucian Boia, altfel decit acesta, in editia de astazi a „Cotidianului”. Il puteti citi aici!
