Să mai citim şi dreapta – Aligică & Stoica

Am citit  Reconstructia dreptei de Dragos Paul Aligica si Valeriu Stoica. Bun compendiu al credintelor liberale, mai putin buna in partile sale militante, autorii asumindu-şi pe faţă misiunea reconfigurării dreptei, dar nedespărţindu-se de vechile fundamente ale dreptei nouăzeciste. Am scris pentru Supliment o recenzie alcatuita din nelamuriri si intrebari pentru autori sau pentru adeptii liberalismului clasic. Cartea m-a provocat in sensul bun. Bineinteles, nu ca pe un politolog, nu e formatia mea. Deci exista un inceput in toate:)

» O provocare. Poate cel mai mare esec al intelectualitatii formate in anii ’90 si deocamdata cistigatoare a spatiului public a fost tocmai toleranta zero pentru discurs alternativ, incomod, fie el asumat de stinga sau nu. Replierea dupa perdele retorice precum cele citate nu au facut decit sa intirzie inclusiv un discurs autentic al dreptei. Frica de schimbare, pe care o rezumati frumos din lucrari vestice, a fost uluitoare intre intelectualii de dreapta de aici. Nerecunoasterea caracterului monopolizant al discursului amatoristic procapitalist si proliberal din Romania este una dintre cauzele confuziilor grave pe care le faceti, de exemplu, atunci cind il citati pe Ion Iliescu cind doriti sa exemplificati anticapitalismul romanesc.
» Autorii nu cred decit in rebeliunea unor minti-vizionare-care nu-sint-de-stinga. Perfect, dar de ce nu se avinta mai mult exact in acele zone „salbatice“ precum cea numita de Max Weber „cusca de fier a birocratiei“. Ei gasesc in pesimismul lui Weber o lipsa de credinta in posibilitatea creatoare in antreprenoriat si management. O posibila explicatie pentru cusca de fier ar fi caracterul autodevorator al culturii capitalismului. Aici s-au scris biblioteci intregi despre aceste contradictii culturale si daca ele provin din capitalism sau din traditii de o cu totul alta natura. Autoreflexivitatea dusa pina la autonegare ar trebui sa-si gaseasca un ecou ceva mai rafinat in spatiul lui „sfint trup si hrana siesi, hagi rupea din el“. Dar spiritul de autoconservare prevaleaza.