Blocul Național Sindical susține că salariul minim trebuia stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026, potrivit prevederilor Legii nr. 283/2024 privind stabilirea salariilor minime adecvate. În schimb, creșterea a fost amânată până la 1 iulie 2026.

Sindicaliștii spun că această întârziere a fost suportată direct de angajații cu venituri mici, în special de cei plătiți cu salariul minim sau aflați în zona apropiată acestuia.

„Guvernul a amânat cu şase luni majorarea salariului minim, iar costul a fost suportat de angajaţi. Potrivit prevederilor Legii nr. 283/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate, salariul minim trebuia stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026.
Conform mecanismului de stabilire a salariului minim, stabilit de Legea 283/2024, valoarea salariului minim trebuia decisă între pragurile de 4.325 lei (valoare rezultată din aplicarea formulei de calcul din lege) şi 4.590 lei (limita superioară stabilită prin lege – 52% din câştigul salarial mediu brut). Din păcate, salariaţii remuneraţi cu salariul minim, dar şi cei aflaţi în intervalul 4.050 – 4.325, adică aproximativ 1,76 milioane salariaţi, au devenit moneda de schimb în negocierile dintre Guvern şi mediul de afaceri, Guvernul nu doar că a preferat soluţia de creştere a salariului minim la cel mai de jos nivel rezultat din aplicarea legii, dar a şi amânat această creştere pentru iulie 2026″, afirmă BNS, într-un comunicat.

Aproape 1,76 milioane de salariați ar fi fost afectați

Potrivit BNS, aproximativ 1,76 milioane de salariați se află în zona de venituri vizată de această discuție. Este vorba despre angajații plătiți cu salariul minim, dar și despre cei care câștigă între 4.050 și 4.325 de lei brut.

Sindicaliștii spun că majorarea salariului minim a fost împinsă la jumătatea anului, deși mecanismul legal prevedea o aplicare de la începutul lui 2026. În opinia BNS, Guvernul a ales varianta cea mai mică rezultată din aplicarea legii și a amânat creșterea pentru luna iulie.

Blocul Național Sindical mai susține că amânarea ar fi fost folosită ca o măsură compensatorie pentru mediul de afaceri, în contextul mai multor decizii fiscale și economice adoptate de Guvern.

Salariații cu venituri mici ar fi suportat costurile

BNS arată că mai multe măsuri economice și fiscale, precum liberalizarea pieței energiei, creșterea TVA, majorarea accizelor sau introducerea impozitului pe cifra de afaceri, au afectat mediul de afaceri. O parte dintre aceste costuri s-ar fi transferat mai departe în prețuri.

În acest context, sindicaliștii susțin că salariații vulnerabili au fost afectați de două ori. Pe de o parte, prin amânarea creșterii salariului minim, iar pe de altă parte, prin scumpirile apărute în lanț.

Potrivit BNS, în anul 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net, în valoare de 2.574 de lei, s-a redus cu aproximativ 227 de lei pe lună. Inflația din primul semestru al anului 2026 ar fi adăugat încă o pierdere de aproximativ 111 lei lunar.

Angajații cu salariul minim ar fi pierdut 340 de lei lunar

Blocul Național Sindical susține că, în decurs de 18 luni, angajații plătiți cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare a venitului lunar. Această pierdere ar echivala cu o diminuare de aproximativ 13%.

În aceste condiții, majorarea salariului minim aplicată de la 1 iulie 2026 nu ar reuși să acopere pierderea acumulată. BNS atrage atenția și asupra reducerii deducerii fiscale de la 300 de lei la 200 de lei, măsură care ar diminua efectul creșterii salariului minim.

Sindicaliștii spun că România rămâne în continuare printre țările europene cu probleme serioase în ceea ce privește sărăcia în muncă.

BNS spune că salariul minim nu este suficient pentru un trai decent

Blocul Național Sindical susține că nivelul actual al salariului minim nu poate fi considerat adecvat, raportat la criteriile europene și internaționale privind veniturile minime.

„Nu este de mirare că România continuă să ocupe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sărăcia în muncă. Nivelul salariul minim nu este nici pe departe unul adecvat, dacă avem în vedere criteriile indicate de Directiva Europeană 2022/2041 sau Convenţia OIM 130 / 1970, iar întârzierea ajustării sale nu face decât să adâncească decalajele sociale şi economice.
BNS a atras atenţia în momentul transpunerii Directivei 2022/2041 cu privire la necesitatea introducerii în lege a unor mecanisme de corecţie a creşterii salariului minim în cazul apariţiei unor variaţii semnificative între nivelul prognozat şi cel efectiv realizat al indicatorilor folosiţi în stabilirea salariului minim. În prezent ne aflăm într-o astfel de situaţie, pentru salariul minim din 2025 s-a luat în calcul o rată medie a inflaţiei de 4,4%, în realitate rata inflaţiei în 2025 a fost 7,3%. În 2026, salariul minim a fost calculat luând în calcul o rată a inflaţiei prognozată de 5,8%, deja inflaţia prognozată pentru 2026 a fost schimbată la 7,9%. De aici ar trebui pornit procesul de stabilire a salariului minim pentru anul 2027″, se arată în comunicat.

Sindicaliștii cer negocieri pentru salariul minim din 2027

BNS transmite că, în perioada următoare, partenerii sociali ar trebui să reia negocierile pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

La aceste discuții ar urma să participe Guvernul, organizațiile patronale și organizațiile sindicale. Sindicaliștii spun că procesul trebuie să pornească de la pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani.

Blocul Național Sindical cere ca salariul minim brut pe țară să fie stabilit la 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027. În opinia organizației, aceasta ar fi valoarea necesară pentru recuperarea erodării veniturilor și pentru respectarea principiilor europene privind salariul minim adecvat.

BNS: Salariul minim nu trebuie folosit ca instrument politic

Sindicaliștii mai spun că legea privind stabilirea salariului minim ar fi trebuit să oprească folosirea acestuia în funcție de calcule politice sau negocieri de moment. În opinia BNS, salariul minim trebuie stabilit transparent și trebuie să țină cont de nevoile reale ale lucrătorilor.

„Introducerea în lege a unui mecanism de stabilire a salariului minim viza tocmai stoparea utilizării salariului minim ca instrument de manipulare electorală şi totodată ca măsura de cumpărare a bunăvoinţei mediului de afaceri.
Salariul minim trebuie să fie stabilit în mod transparent şi să poată răspunde necesităţilor lucrătorului şi ale familiei acestuia, ţinând cont de condiţiile economice şi sociale existente la nivel naţional şi protejând totodată accesul la un loc de muncă şi stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. Salariile minime care asigură un nivel de trai decent şi ating astfel un prag de decenţă pot contribui la reducerea sărăciei, la susţinerea cererii interne şi a puterii de cumpărare, îmbunătăţesc stimulentele pentru găsirea unui loc de muncă, reduc inegalităţile salariale, diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi şi sărăcia persoanelor încadrate în muncă şi limitează scăderea veniturilor în timpul recesiunilor economice”, susţine BNS.

Salariul minim de 5.000 de lei, propus pentru 2027

BNS transmite că salariul minim brut ar trebui să ajungă la 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027, pentru ca angajații să recupereze pierderile provocate de inflație și de întârzierea majorării.

Sindicaliștii susțin că discuția despre salariul minim trebuie purtată în funcție de costul vieții, puterea de cumpărare și nevoile reale ale lucrătorilor, nu doar în funcție de negocieri între Guvern și mediul de afaceri.

Potrivit BNS, fără un mecanism de corecție care să țină cont de diferențele dintre inflația prognozată și cea reală, salariații cu cele mai mici venituri riscă să piardă în continuare din puterea de cumpărare.