Tandem. Presedinte maghiar, premier neamt
Ideea, spun din capul locului, nu imi apartine. ea a fost formulata si imbratisata de Marko Bela:
Ar fi formidabil sa avem un prim-ministru neamt si un presedinte maghiar, nu stiu daca nu ar rezolva o serie de probleme. Deja discutand posibilitatea foarte serios – si avand o majoritate in acest sens – a desemnarii unui prim-ministru neamt, ar trebui sa facem si celalalt pas, de a avea un presedinte maghiar si tanar, e vorba de Kelemen Hunor.
Sa stiti ca nu e interzis sa va amuzati copios 🙂
Altfel, despre fascinatia romanilor fata de tot felul de „lucraturi politice nemtesti”, un unghi foarte interesant pe care il propune Vladimir Tismaneanu:
Nu mai vorbesc de dificila chestiune a negocierilor cu FMI-ul. Mobilizarea in corpore a fortelor basescofobe sub flamura domnului Johannis ar trebui sa-i dea de gandit celui in cauza. Lui si oamenilor de buna credinta care cred ca este vorba de o candidatura with no strings attached. Grivco nu este un cor de biserica.Ca istoric si sociolog al comunismului (est european in genere, romanesc in particular) nu simt nevoia sa cobor in timp pana la Carol I. Mai mult, nu ma pot impiedica sa nu constat strania analogie dintre tamaierea politizata a dlui Klaus Johannis si osanalale inaltate candva (in anii 60 si 70) lui Ion Gheorghe Maurer (premierul lui Dej, apoi al lui Ceausescu). Nomenklatura vedea in cinicul avocat ilegalist un fel de lider providential, se prosterna (duplicitar, fireste) in fata lui. Maurer nu a miscat vreun deget ca sa-si apere prietenii inchisi in anii stalinismului dezlantuit. I-a placut sa bea coniac Courvoisier sapte stele si sa vaneze pe domeniile confiscate de la clasa sociala careia ii apartinuse si el candva.
In fine, sa retinem si ideea ca „Grivco nu e un cor de biserica” 🙂
