UDMR s-ar mai sacrifica o dată. Pentru patrie.
De 12 ani crema acestui partid a renunţat la linişte, pentru a împărţi grijile guvernării cu cine s-a aflat la putere. Că din grijile astea ies şi alte mulţumiri în afara satisfacţiei de a servi ţara, asta e o chestiune care vine de la sine, şi am fi meschini să ne închipuim că liderii UDMR sînt preocupaţi de asemenea deşertăciuni. Chiar dacă ceea ce spune Marko Bela răuvoitorilor li se pare neconvingător, să ne amintim că atunci cînd Romînia se dădea de ceasul morţii să intre în NATO, cooptarea UDMR la guvernare a fost un argument care a contat. Îmbunătăţirea imaginii noastre externe se datorează şi faptului că UDMR s-a aflat la putere. PSD nu i-ar vrea pe udemerişti în rîndurile selectei lor alianţe cu PDL de teamă, se spune, că peste cîteva luni PDL se va putea bizui pe o altă majoritate, rezultată cu ajutorul peneliştilor şi pesediştilor care vor alege independenţa cu înclinaţii pedeliste. Marko Bela, om cu umor, spune şi el acum două zile că nici UDMR nu simte vreo plăcere deosebită să se alieze cu PSD. Dar, şi aici are dreptate, partidul unei minorităţi îşi face mai eficient treaba la putere decît în opoziţie.
