UN GÂND SINCER DE ZIUA NAȚIONALĂ

UN GÂND SINCER DE ZIUA NAȚIONALĂ

decembrie 2, 2020 0

De obicei, de ziua națională, ne întipărim un zâmbet conformist, rostogolim fraze pompoase, facem apel la memoria glorioasă a înaintașilor, căutăm citate pline de Semnificații patriotice și uităm câteva lucruri esențiale din istoria noastră cam tristă și lipsită de glorie. În ciuda marelui nostru apetit pentru progres, prosperitate și modernitate, am fost și încă mai suntem mult în urma fraților europeni. Am pornit târziu emanciparea, pendulând dramatic între Orient și Occident, nu am reușit nici măcar astăzi să alungăm mentalitatea evului mediu din zonele rurale, ne organizăm extrem de greu, nu înțelegem foarte bine regulile și disciplina, suntem destul de Leneși și comozi și încă avem falsa impresie că participarea noastră la jocul politic are sens doar în campaniile electorale.

Știu ca discursul meu, neconform cu solemnitatea momentului s-ar putea să zgârie urechile unor naționaliști de paradă, dar cred cu tărie că ne putem vindeca cu adevărat doar acceptând-ne neputințele și corecta erorile, dar pentru asta este imperioasă rămânerea în adevăr, oricât de dureros ar fi!

Dacă vom renunța la prostul obicei de a ne îmbăta cu apă chioara, poate am înțelege că avem enorm de mult de recuperat și că nu putem începe reconstrucția României normale într-un permanent climat de război politicianist. România este și a conservatorilor și a progresiștilor și a europeniștilor cu valori Trans atlantice, și a suveraniștilor, a misticilor și a ateilor. Pământul ăsta al patriei ne hrănește de-o potrivă și buni și rai și eroi și trădători și genii și imbecili. Putem afirma serios că suntem buni romani, acceptându-ne pe toți și încercând să găsim cele mai bune căi să învățam din greșeli, să înțelegem mecanismele lumii în care trăim și într-o continuă pregătire intelectuală, profesională, etică și morală să ne valorizăm demnitatea, cinstea și eficiența, gândind în perspectivă și cu preocupare pentru generațiile viitoare.

Astăzi suntem aici, printre codașii lumii civilizate, o țară cu un potențial uriaș niciodată exploatat cum trebuie din cauza faptului că politicienii tuturor partidelor s-au complăcut în oportunism și goana după privilegii mărunte în loc să pună în pagină acel proiect de țară care să ne entuziasmeze și să ne pună în dinamică pe toți! Comuniștii ne-au intoxicat fatal cu microbul: “voi vă faceți că munciți, noi ne facem că vă plătim”, iar din această ipocrizie s-a născut marea noastră cooperativă a muncii în zadar! Și peste toate acestea ne guvernează și stupidul proverb cu furtul propriei noastre căciuli!

De trei decenii facem fix același lucru, dar avem așteptări diferite și ne mai și mirăm indignați că nu avansăm nici măcar un pas pe scara evoluției sociale. Controversatul istoric Lucian Boia a găsit chiar un diagnostic pentru boala noastră colectivă,  „strategia minciunii” ca mit fondator al României post-comuniste, trăgând concluzia că nu-i o plăcere să afli că trăiești într-o nație damnată parcă din naștere și atunci te ascunzi în spatele unor mituri grandioase și te plângi conspiraționist că forțe oculte nu te lasă să te dezvolți. Nu lenea, ticăloșia și lăcomia ne împiedică evoluția ci oculta mondială.

Mințile puține se înfierbântă, niște populiști capitalizează voturi, iar țara rămâne înghețată în ceea ce Sadoveanu numea “locul unde nu se întâmplă niciodată nimic”!

Profit de această zi, nu atât pentru a ne ura emfatic lucruri frumoase ci pentru a identifica câteva piedici majore, adânc înșurubate în ADN-ul nostru colectiv, care ne blochează drumul ascendent. În primul rând, cred că trebuie să ne vindecăm rapid de două complexe complementare: cel al inferiorității care ne face să credem că suntem mici, neînsemnați, la cheremul marilor puteri, sau bolborosind alt proverb ciudat: “capul ce se pleacă, sabia nu-l taie”, să așteptăm lumina de la înaltele Porți, să fim conformiști și să executăm cu exces de zel ordinele altora. Am dezvoltat de prea multe generații obișnuința supunerii oarbe, “de la țăranul prea plecat în fața boierului până la domnitorul prea plecat în fața Înaltei Porti.”, cum bine scrie Boia în “Istorie și mit în conștiința românească”.

Al doilea complex care ne încurcă este cel al superiorității și exceptionalismului românism, aroganța nejustificată care a născut în istorie nebunia legionară, extremismul ceaușist sau populismul lui Dragnea. Din păcate, nu am reușit până acum să găsim o cale de mijloc, pendularea asta a noastră între cele două complexe ne-a blocat între Est și Vest, între Moscova, Bruxelles și Washington și ne-a adus pe cap o clasă politică oportunistă, fără viziune dominată de eterna luptă pentru supraviețuire!

Astăzi, de ziua noastră națională, după treizeci de ani de frământări și mici experimente sociale, putem să ne privim în oglinda realității, cu Detașare, înțelegere și chiar compasiune. E momentul să lăsam înțelepciunea să ia locul patimilor și umorilor noastre neproductive. România este și a PNL-ului și a PSD-ului și a USR, PMP și chiar UDMR. Nu partidele sunt problema noastră, ci mentalitatea lor. Nu trebuie să înlocuim politicieni ci să ne asigurăm că ei lucrează în folosul țării nu doar al grupurilor lor restrânse. Și acest Exercițiu de control îl putem practica prin prezența la vot, presiunea societății civile, protestele pașnice atunci când suntem mințiți!

Ne așteaptă un viitor măreț, dacă ne vindecăm trecutul! Iar asta nu o putem face decât în prezent!

LA MULȚI ANI ROMÂNE, INDIFERENT DE DE ETNIE EȘTI!

Sursa: Realitatea Din PNL

VoxPublica
VoxPublica
Lasă un răspuns

Your email address will not be published.