Uninominalul pierdut
Din perspectiva darwinista, aparitia sportivilor si actorilor in randul candidatilor pentru un post de parlamentar este perfect justificata de adaptarea partidelor la votul uninominal. Pentru ca acum nu mai poti sa faci campanie cu Vasilica prin toata tara, de vreme ce el poate fi votat doar de cetatenii din zece sate si un oras. Buuun… Tot din perspectiva darwinista, mai exista insa o directie de dezvoltare: concentrarea discursului politic pe probleme specifice fiecarui colegiu electoral. Motivul pentru care aceasta directie a fost insa abandonata este unul simplu: zece sate si un oras au probleme punctuale ce necesita rezolvari clare. Explicatiile cu functionarea sistemului, cu investitori strategici, cu PIBul care creste nu tin loc nici de caldura, nu dau locuri de munca, nu fac case si nu pot convinge oamenii sa iasa din casa pentru a merge la vot. Din acest punct de vedere, se poate vorbi de un uninominal pierdut. Personal, ma indoiesc de faptul ca la aceasta ora exista vreun partid in Romania care sa poata duce o campanie electorala axata pe uninominal, la nivelul intregii tari. Poate doar in orasele mari.
Insa modul de a rezolva problema votului folosind vedete nu e nici ea suficienta, pentru, la fel de simplul motiv, ca nu exista vedete suficiente gata sa intre in politica, astfel incat sa poata fi asigurata o majoritate parlamentara.
Imi amintesc ca in 2004, cu ocazia alegerilor locale, am vazut intr-un satuc din Moldova un afis al PD-ului pe care scria „Avem un Basescu pentru fiecare sat”… sau ceva de genul asta. Anul acesta, PDL va trebui sa mai si demonstreze acest lucru… ca de altfel si restul partidelor. Atfel, rezultatul procesului electoral va fi o faramitare haotica a Parlamentului si crearea de coalitii conjuncturale.
Asa se face ca nu cred faptul ca vor aparea schimbari majore in politica romaneasca odata cu primul vot uninominal. Dupa doua, trei astfel de exercitii, poate…
