VOX PUBLICA să fie!
Coordonarea acestei platforme media este ultima și nu cea din urmă provocare de pe lista mea de experiențe în cei aproape 30 de ani de jurnalism.
Spun ”30 de ani de jurnalism” nu ca să fac pe grozavul cu vechimea mea în presă – respect enorm orice om, indiferent ce muncă face și ce lungime are destinul său profesional – ci ca să subliniez că dacă n-am plecat până acum pe alt drum al vieții, o explicație trebuie să existe!
Dar care să fie ea? Inevitabil, savoarea acestei pasiuni numite gazetărie. E fabuloasă, cum de altfel cred că sunt și alte meniri creative precum actoria, literatura, pictura, muzica, dar și business-ul, întreprinderea, sportul, școala, medicina sau familia.
Nu te plictisești, ai mereu surprize (și neplăcute 🙂 ), afli, descoperi, înțelegi sau ești manipulat, joci și intri în arena cu lei, te sperii ori ai curaj, exiști!
E superbă această meserie, zău! Știu că nu mai e atât de profitabilă, dar pentru cei care caută exprimarea, jurnalismul face toți banii.
Dar asta să fie singura explicație? Nu. Există o rațiune ascunsă pe care n-am valorat-o cum se cuvine la începuturile carierei mele, poate nici în anii în care am devenit mai ”copt”: ceea ce poți învăța de la oameni.
Ca tânăr reporter al ziarelor anilor 90, am lăsat ego-ul să vorbească mai mult decât era cazul. Nu mă condamn pentru asta, făcea parte din devenirea mea să greșesc.
Cu timpul însă, am realizat că tot ceea ce însemn eu nu doar ca ziarist, ci și ca om, datorez altora. Celor cu care am interacționat: părinți, bunici, frați, rude, prieteni, colegi, intervievați, chiar și ținte ale investigațiilor jurnalistice sau oameni care, în percepția societății, au greșit.
De la toți am învățat. Lor le datorez masiv ce sunt acum, cine sunt eu azi. Ei sunt VOX PUBLICA. Sunt vocile pe care mi-am dorit să le aud mai mult. Pentru ei există acest tip de platformă media numită VOXPUBLICA.ro.
De altfel, pe acest principiu și-au bazat succesul marile rețele de socializare precum Facebook, Twitter, Instagram sau chiar ironizatul Tik-Tok: al dorinței de a-i asculta și a-i urmări pe alții.
Doar că o astfel de lume plină de ”like” și inimoare își arată acum păcatele ei, cel mai dureros fiind sindromul ”fake news” care ne îngroapă civilizația.
El este dovada că libertatea de exprimare experimentează acum consecințele dezmățului total. Crește sub noi un haos care încă n-a erupt morbid precum fumul axfisiant al unui vulcan, dar care dă semne că nu poate fi stăvilit.
Nu există antidot mai prețios în fața acestui atac al dezinformării desprinse din romanul ”1984” al lui Orwell decât VOCILE credibile. Cele care pot fi busola lumii noastre fără busolă.
Lor le adresez invitația de a ne vorbi. VOX PUBLICA e pentru cei care grăiesc întru adevăr și empatie, pentru ordine și valoare, pentru frumos și armonie.
Nu doar liderii sunt cei chemați să ne lumineze. Ci și ”iluștrii anonimi”, compatrioții noștri mai puțin cunoscuți publicului larg care gândesc sănătos și au ceva de spus spre binele comun.
Deschidem aici ușile celor care nu se pot auzi bine doar prin instrumentele personale de comunicare și care au nevoie să fie auziți de o lume-ntreagă. Dascăli, părinți, medici, IT-iști, jurnaliști, analiști, politicieni, economiști, români simpli de aici și din lumea largă, oameni de succes sau care au experimentat eșecul constructiv, elevi și studenți, pensionari ori șomeri, credincioși sau atei.
E loc pentru toți sub soarele libertății de exprimare sănătoase atâta vreme cât au ceva mai bun de comunicat semenilor.
Nu vom fi obligatoriu reperul numărul 1 de moralitate și inteligență publică, dar cu siguranță vrem să fim un loc care să conteze.
Ajutați-ne să contăm împreună! Propuneți celor de alături un cuvânt care zidește, o vorbă care luminează, o idee care lasă moștenire lumea mai bună.
Pentru voi toți e acest spațiu de creație. VOX PUBLICA să fie!
