America pune piciorul în prag după prietenia Trump-Putin. Rusia, somată să înceteze cu agresivitatea
După 4 ani în care SUA au fost mai degrabă preșul Rusiei lui Vladimir Putin, administrația Biden vrea să facă uitată rapid umilirea Americii din vremea lui Donald Trump în fața expansiunii Kremlinului.
Şeful diplomaţiei americane i-a cerut joi Rusiei să înceteze comportamentul său ”agresiv” faţă de Kiev, forţe armate ruse continuând să fie desfăşurate în număr mare la frontiera cu Ucraina, în pofida unei recente retrageri, informează AFP şi Reuters citate de Agrepres.
„Sperăm că Rusia îşi va înceta acţiunile periculoase şi agresive”, a spus Antony Blinken în timpul întrevederii pe care a avut-o la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Suntem conştienţi că Rusia şi-a retras unele forţele de la frontiera sa cu Ucraina, însă vedem că rămân forţe semnificative”, a subliniat el, promiţând să conlucreze cu Ucraina pentru ca ea „să se poată apăra ea însăşi împotriva unei agresiuni”.
La rândul său, Zelenski a denunţat retragerea „prea lentă”, anunţată de Moscova la 23 aprilie, după săptămâni de tensiuni izbucnite în urma desfăşurării a zeci de mii de soldaţi la frontiera comună ruso-ucraineană şi în peninsula ucraineană Crimeea anexată de Rusia în 2014.
Această demonstraţie de forţă a alimentat temeri la Kiev şi în Occident privind o posibilă ofensivă sau chiar o invazie rusă, cu atât mai mult că această desfăşurare masivă a fost însoţită de o escaladare a violenţelor în conflictul cu separatiştii proruşi. Din 2014 şi până acum războiul acestora cu armata ucraineană în estul Ucrainei s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.
„Considerăm că reducerea (trupelor ruse) este prea lentă, de aceea este posibil ca ameninţarea să existe în continuare”, a spus Zelenski. Cu toate acestea, el a salutat o reducere a atacurilor din partea trăgătorilor de elită separatişti pe linia frontului.
Considerată de mulţi o susţinătoare militară şi financiară a separatiştilor, Rusia a afirmat că mişcările trupelor sale „nu ameninţă pe nimeni” şi că este vorba de un răspuns la „operaţiunile agresive” ale NATO în Europa de Est.
Washingtonul, Bruxellesul şi NATO şi-au înmulţit declaraţiile de susţinere faţă de Kiev, însă nu au dat curs solicitării Ucrainei de a accelera aderarea sa la Alianţă, o linie roşie pentru Moscova.
De altfel, potrivit Reuters, preşedintele ucrainean a cerut din nou joi Alianţei Nord-Atlantice să-şi întărească prezenţa militară în regiune, iar Statelor Unite să susţină candidatura Kievului la Planul de Acţiune pentru aderare la organizaţie în timpul summitului din iunie.
Primul responsabil american în vizită în Ucraina după învestirea lui Joe Biden, în ianuarie, Antony Blinken s-a recules în faţa unui memorial al militarilor ucişi în războiul cu separatiştii pro-ruşi. „Am venit pentru a exprima personal, în numele preşedintelui Biden, în ce măsură apreciem noi prietenia noastră, parteneriatul nostru cu Ucraina”, a declarat el alături de preşedintele ucrainean. „Suntem în mod ferm de partea voastră”, a adăugat el.
La rândul său, Kievul „apreciază profund” ajutorul Washingtonului începând cu 2014, a subliniat şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba.
Numai în acest an, Washingtonul intenţionează să-i furnizeze Kievului ajutor militar şi în domeniul securităţii în valoare de peste 400 milioane de dolari. De asemenea, Ucraina speră, potrivit analiştilor, că livrările de arme letale americane vor continua.
Zelenski l-a invitat pe preşedintele Biden să participe la un summit asupra Crimeei prevăzut să aibă loc la Kiev în august, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a independenţei ucrainene.
Vizita lui Blinken intervine într-un moment în care preşedintele american şi-a sporit presiunea asupra Rusiei, cu noi sancţiuni şi expulzări de diplomaţi, însă el încearcă de asemenea să organizeze un summit cu Vladimir Putin după luna iunie.
Dincolo de tensiunile internaţionale, Blinken a îndemnat Kievul să combată mai ferm corupţia, dosar arzător în această ţară şi în relaţiile cu Occidentul. „Ucraina se confruntă cu două provocări: forţe externe precum Rusia, dar şi forţe interne precum oligarhi şi alţi indivizi care îşi urmăresc propriile interese prin mijloace ilegale, în detrimentul intereselor poporului ucrainean”, a subliniat Blinken.
