Un prim-ministru de record. România înregistrează ”cea mai rapidă creștere economică din istorie”
Premierul Florin Cîţu afirmă că România are „cea mai rapidă revenire economică din istorie”, ca răspuns la cea mai mare criză din ultima sută de ani, în primul trimestru al anului ţara noastră înregistrând o creştere economică de 2,8%.
”Am promis, am făcut. Economia României a crescut cu 2.8% în primul trimestru din 2021.
Felicitări, români!
România are cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani. Am luat cele mai bune măsuri și economia a răspuns pozitiv.
PIB-ul României a crescut în primul trimestru din 2021 cu 2,8% față de trimestrul anterior, dar a scăzut față de primul trimestru din 2020 cu 0,2 %, potrivit datelor INS privind evoluția economiei pe primele trei luni din an.
Economiștii se așteptau la o creștere de cel mult 1% față de trimestrul anterior și la o contracție mai mare față de primul trimestru din 2020.”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.
Cum a dat Florin Cîțu lovitura la Bruxelles
Vizita-fulger a premierului României la Bruxelles și discuțiile ”la foc automat” avute cu cele mai importante figuri ale noii Comisii Europene au dus în cele din urmă la un rezultat neașteptat de bun legat de viitoarele finanțări UE pe perioada 2021-2027.
Astfel, 27% din banii din PNRR vor merge pentru construirea de autostrăzi. Totodată, miliarde de euro vor fi alocate și pentru Sănătate, Educație și Energie, potrivit unor surse Digi24. Printre condițiile puse de Comisia Europeană este cea ca PNRR să fie prezentat în Parlament.
Premierul a încercat să îi convingă de necesitatea ca România să primească toți banii din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Principalele proiecte cu probleme erau cele care vizau infrastructura, programele de irigații, dar și infrastructura de gaze.
În urma discuțiilor, pentru infrastructură, respectiv pentru autostrăzi și rețeaua de căi ferate, s-au obținut 27% din banii pentru PNRR, adică proiectul cu care a mers inițial România.
Pentru educație, sănătate, energie, s-au obținut banii pe care îi dorea țara noastră. Astfel, două miliarde de euro vor viza programe de sănătate și patru miliarde de educație.
Comisia Europeană a pus, în schimb, câteva condiții. Astfel, pentru proiectele care urmează să fie trimise în această lună, ministerele trebuie să elaboreze proiectele în detaliu, iar autoritățile locale trebuie să vină cu proiecte clare și exacte pentru a obține banii.
”Pentru prima oară România prezintă un plan credibil, care poate să fie aplicat”
România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joia trecută, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, relatează Agerpres.
El a precizat că, la finalul şedinţei de Guvern, au fost purtate discuţii despre vizita la Bruxelles referitoare la PNRR şi obiectivele pentru miniştri în următoarele câteva săptămâni, astfel încât să rezulte „cel mai bun” plan, care să fie prezentat Comisiei Europene pentru aprobare.
„Despre ce s-a discutat la Bruxelles? În primul rând, am fost acolo ca să ne asigurăm că suntem pe drumul cel bun cu PNRR, vreau să fie un program care să fie aprobat din momentul în care este depus. Am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre în ceea ce priveşte reforma, obiectivele noastre în ceea ce priveşte economia şi modul în care PNRR va susţine în următoarea perioadă creşterea economică şi reformele”, a explicat Cîţu după şedinţa Executivului.
Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.
„De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. Câteva dintre obiective, unele dintre ele mai uşor de atins, creştere economică peste media UE, reducem deficitele bugetare şi aici am avut discuţii şi cu domnul vicepreşedinte Dombrovskis, pe care l-am asigurat că rămânem pe traiectoria din strategia fiscal-bugetară; reducerea deficitului, am primit susţinere din partea domnului vicepreşedinte şi vom vedea când va fi publicată analiza pe deficit excesiv. În acelaşi timp, important este ca această componentă PNRR să fi inclusă în strategia noastră şi să nu afecteze deficitul bugetar„, a afirmat Cîţu.
Şeful Executivului a mai spus că o altă componentă importantă a PNRR este partea de împrumuturi, pe care România şi-o va asuma.
„Alt element important pe care l-am discutat – are o componentă de împrumuturi acest PNRR, o componentă importantă de împrumuturi, componentă pe care foarte multe ţări nu şi-au asumat-o în întregime, şi-au asumat doar părţi din ea. Şi rolul meu a fost acela de a convinge partenerii europeni că avem capacitatea să folosim toţi banii, toţi cei 29,2 miliarde (…) şi că putem să folosim aceşti bani fără să punem în pericol sustenabilitatea sau stabilitatea fiscală a României. Deci, rămânem pe aceeaşi traiectorie fiscală, cu acest prag de 29,2 miliarde. Răspunsul este clar, ferm: România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro la Bruxelles „, a completat Florin Cîţu.
El a menţionat şi câteva dintre reformele asumate de Guvern.
„Câteva dintre reformele la care ne-am angajat prin programul de guvernare, prin strategia fiscal-bugetară, prin programul de convergenţă şi prin PNRR: una o ştiţi foarte bine – reforma pensiilor, care va fi adoptată în perioada următoare şi care are rolul de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii în România. Este reforma fiscală despre care am tot vorbit, care să asigure creşterea veniturilor bugetare, şi să facem o optimizare a cheltuielilor bugetului în anii următori. Aici am spus din nou obiectivul meu clar de a nu introduce şi a nu creşte taxe. (…) Obiectivul este acela de a avea o legătură directă între performanţă şi venit şi să eliminăm partea subiectivă, reforma administraţiei publice (…), dezvoltarea sau implementarea Băncii Naţionale de Dezvoltare şi, bineînţeles, reforme în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energie verde şi aşa mai departe. Toate acestea au fost prezentate şi au fost primite bine, pentru că pentru prima oară România prezintă un plan credibil, un plan care poate să fie aplicat”, a declarat Cîţu.
Premierul a subliniat că principala provocare pentru miniştri în următoarele două săptămâni este aceea de a veni cu proiecte tehnice detaliate, care să fie „avizate pozitiv” de Comisia Europeană.
„În acest moment discuţiile au fost pe reforme, suma mare, 29,2 miliarde, şi cum împărţim împrumuturile în perioada 2022-2026 şi pe priorităţile pe care le avem în România – infrastructură, gaze, spitale şi aşa mai departe. După aceea, miniştrii, în următoarele 2 săptămâni, trebuie să vină cu susţinerea tehnică a proiectelor”, a mai declarat Cîţu.
