19 mai 2007: trei momente pe care Traian Basescu trebuia sa le evite
Va propun sa depasim valul de euforie declansat de Traian Basescu, val care nu s-a spart inca la aceasta ora.
Nu pretind ca am pina la capat dreptate, poate ca ma insel in totalitate. Dar, cred ca e o datorie sa fac acest micro-inventar si, vorba aceea, sa „ridic” aceste probleme.
Primul moment: telefonul confiscat jurnalistei de la televiziunea lui Dan Voiculescu. Traian Basescu utilizeaza dubla masura cind e vorba de viata sa privata: cind ii convine, cocheteaza cu presa, cind nu, jigneste jurnalisti si, cazul cel mai recent, confisca telefoanele. Presedintele Romaniei, repus in functie dupa o tentativa nerusinata de a-l suspenda, ar fi trebuit sa se stapineasca chiar si in situatia, probabila de altfel, in care jurnalista de la Antena ar fi vrut sa il provoace. Pot intelege gestul de ieri al sefului statului, dar, pe oricite fete l-as intoarce, nu ii pot gasi vreo justificare care sa stea in picioare.
Doi. Multumirile adresate electoratului PNG care l-a sustinut. Sigur ca pot intelege ca multumirile pe care Traian Basescu le-a adus public partidului condus de Gigi Becali pot fi – in chip legitim- interpretate ca o forma de politete minimala. Dar, e vorba despre PNG – un partid care, in ciuda ambalajelor pro-occidentale, ramine, in fond, un capriciu al unui personaj care are toate sansele sa il depaseasca pe Vadim Tudor in excentritati si in derapaje. Cu Becali, Traian Basescu repeta partitura pe care a jucat-o PSD cu PRM si, din nou, cu acelasi Becali. Pesedistii au crezut ca vor avea in mina niste bufoni pe care ii pot butona usor, dar s-au inselat. Sint destule semne ca si Basescu s-ar putea insela cu Becali.
Trei. In Piata Universitatii, Traian Basescu a promis ca va veni acolo o data la trei luni, ca sa ia pulsul poporului. Iarasi, e explicabil gestul sefului statului – a spus-o la bucurie, luind prin surprindere pina si pe consilierii sai. Justificabil insa, deloc. Am mai spus-o: poporului nu trebuie sa ii spui mereu ce vrea sa auda pentru ca uneori nu isi vrea neaparat binele. Apoi: Piata Universitatii – kilometrul zero al democratiei romanesti – are farmec daca e utilizata de politici mai rar.
Eu cred ca avem nevoie de luciditate. Inca o data: parerea mea!
P.S. Ludovic Orban vrea ca PNL sa intre in opozitie. Chiar daca vrea el sau chiar daca nu, asta era oricum soarta care asteptat acest partid, in cel mai fericit caz. Doi: PNL e in ooozitie de multa vreme cu bunul simt, prin aliantele pe care le-a facut si din cauza personajelor de rang inalt pe care le-a promovat constant. Trei (o mica gluma): daca PNL pleaca de la guvernare, asta inseamna ca UDMR guverneaza Romania, nu? 🙂
