Acesti dinozauri care ne ameninta
Exista o ratiune pentru care cadrele didactice in varsta nu ar mai trebui acceptate la catedra. Nici macar cu ora. Aceasta ratiune se bazeaza pe o ipoteza care spune ca daca in secolul XXI nu folosesti emailul, nu recurgi la metode moderne de predare, daca in loc sa faci prezentari in powerpoint folosesti diapozitive, daca informatia pe care o comunici e depasita cu peste 20 de ani, daca nu citesti saptamanal cele mai noi publicatii in domeniul in care activezi, atunci oricat de mult spirit didactic ai avea, mori cu el de gat. Demonstratia e data de faptul ca asemenea profesori nu atrag studenti, de unde rezulta incasari mici, incapabile de a acoperi costurile salariilor profesorilor. Altfel spus, facultatile merg in paguba. Concluzia: dascalii cu pricina trebuie sa plece.
Fenomenul exista si in randul profesorilor mai tineri. Numai ca aici nu prea se poate umbla din cauza unui mic impediment, numit Codul Muncii. De dinozauri, pe de alta parte, se scapa usor: ii pensionezi si nu le mai prelungesti activitatea. Masura pe care Universitatea Bucuresti doreste sa o ia, de a extirpa din buget cadrele didactice platite cu ora, care sunt, nu intamplator, exponenti ai speciei de dinozauri descrise mai sus, este salutara. Vor sa munceasca? Sa mearga la privat.
