Al cui e, de fapt, noul ministru al Justiţiei?
Nu-mi vine să cred că dl Cătălin Predoiu a renunţat şi la avocatură şi la locul său remunerat din Consiliul de administraţie al CEC şi la acţiunile pe care le avea la diverse firme comerciale doar de dragul onoarei de a fi ministru al Justiţiei pentru cîteva luni. După ce şi-a luat funcţia în primire au început să apară informaţii interesante despre d-sa. Se pare că premierul a luat decizia de a-l propune Cotroceniului fără să se consulte cu partidul. E sigur că Valeriu Stoica, eminenţa cenuşie a PD-L, îl consideră, cu laude, un discipol al său într-ale avocaturii. Dl Predoiu a recunoscut că a fost membru al PNL-AT, partidul condus de Horia Rusu şi Dinu Patriciu – hopaa, veţi spune! – dar a precizat că n-a avut activitate politică în acest partid. Acelaşi d Predoiu se declară liberal în convingeri, dar nu precizează spre care dintre liberalismele autohtone actuale se îndreaptă simpatiile sale.
Există opinii că premierul s-ar fi păcălit numindu-l pe dl Predoiu în această funcţie. Că, altfel spus, în criză de timp, Călin Popescu Tăriceanu şi-ar fi luat un pion otrăvit în guvern.
Dar dacă nu-i aşa? Dacă premierul, care începe să se gîndească şi el la alegeri, l-a acceptat pe dl Predoiu la Justiţie, pentru a-l întrebuinţa drept cap de pod pentru viitoarele sale negocieri personale cu cei din jurul Cotrocenilor, dacă nu cumva cu Cotrocenii înşişi.
PS Istoria cu primarii care ne cred cretini merge înainte. Dar şi o ancdotă pe această temă. La agăţat politic cu mărţişorul.
De 1 martie, doamna mea iese la plimbare cu caţeii. Şi se ia de ea o duduie, care îi dă două mărţişoare. Niţel mai încolo, într-o groapă din pavajul străduţelor, un domn cu un aer tragic, rotofei şi cu mustăcioară, care o interpelează de la distanţă: „Vreţi să aveţi în continuare asemenea gropi pe stradă?” Soţia mea nu sesizează legătura dintre duduia cu mărţişoarele şi mustăcioara din groapă. „Nu!”, zice. „Atunci votaţi-mă pe mine. Vă promit că….” şi-i promite diverse chestii. Se uită la el dna T şi-l sfătuieşte să-şi radă mustăcioara dacă vrea voturi. „De ce, doamnă?!” „Fiindcă semănaţi cu Halaicu.”
