Geoana inselator :) De zile mari
Markething de zile mari 🙂
Mircea Geoana la Moscova 🙂
voxpublica.ro este o platformă de opinii, analize, news și subiecte speciale din România și spațiul public internațional. Site-ul își propune să ofere o perspectivă quality asupra vieții cotidiene, să ”cearnă” idei cu miză consistentă, din inflația de informații actuale.
Markething de zile mari 🙂
Mircea Geoana la Moscova 🙂
Napirstoc, un comentator asiduu scrie in locul meu:
„Rosca Stanescu+Chireac MURITI!!!
baaai omorati-i pe-astia
pe cretinica de la ANI sa-l dea in ma-sa afara
si pe Rosca Stanescu si Chireac afara din presa, din sticla, de peste tot
catzei maidanezi in strada
baaaaii ai citit stenograma aia??
ce cloaca de rahat e breasla voastra
cum ii suportati frate, ca va fac de ras pe toti
calcati-i in picioare
plimbati-i pe strazi cu pancarda de lighioana de gat
s-arunce lumea oua stricate in ei
executie in piata publica
asta nu-i fapt divers, s-apara azi un articol si maine sa uite toata lumea
faceti curatenie
eugene,
Fiind eu, mai nou, freelancer, m-am hotărât să mă fac PFA (Persoană Fizică Autorizată), ca să pot exista mai coerent din punct de vedere contabil. Ca să mă fac PFA, tre’ să bifez tot felul de proceduri birocratice, care mai de care mai aberante. Sigur, mă ajută o firmă de avocați, care duce tot greul, însă chiar și așa, trebuie să plimb în persoană niște hârtii.
De exemplu, îmi trebuie adeverință de la doctor cum că sunt aptă pentru meseria pe care mă autorizez. Aș înțelege sensul acestei adeverințe dacă m-aș autoriza ca miner, de exemplu, sau ca încărcător-descărcător
…La Multi Ani! De acum intr-o noua prezentare: il puteti citi, ca de obicei, la mihneamaruta.ro
In plus, fostul redactor-sef al Cotidianului a inceput sa colaboreze la un nou site www.presa.nu alaturi de Andrei Gheorghe, Iulian Comanescu, Bradut-Ulmanu, etc. Din cate inteleg, site-ul isi doreste sa discute felul in care NU ar trebui sa se faca presa si sa propuna o alternativa. Sa vedem ce va iesi dintr-o combinatie de nume pe care eu o gasesc – cum sa spun? – exploziva. Succes!
Mie mi s-a părut că a fost şantaj. Dar ca să nu bat cîmpii cu convingere, am stat de vorbă cu nişte oameni care au avut de-a face la tribunal cu şantajele şi i-am întrebat dacă SRS şi Bogdan Chireac l-au şantajat pe şeful de la ANI, Cătălin Macovei. Un avocat, un judecător şi un procuror pe care i-am întrebat mi-au spus că a fost şantaj. Sau în limbajul lor: „există elementele constitutive pentru începerea unei acţiuni pentru tentativă de şantaj” Ceea ce mă miră e că la televizor sînt chemaţi să-şi dea cu părerea în această chestiune oameni politici sau
De la apariţia stenogramelor “Macovei”, Cristian Tudor Popescu spumegă împotriva mişeliei lui SRS şi îl ceartă uşor pe Bogdan Chireac, fostul său coleg. Îmi amintesc că atunci când s-a aflat de contractul lui Chireac cu STS, de 24 de miloane de euro, l-am sunat pe domnul Popescu pentru un scurt interviu. Mi- răspuns că nu ştia de afacerile lui Chireac, că nu l-a interesat averea acestuia (într-un top al averilor jurnaliştilor publicat de Săptămâna Financiară, BC stărea sus, foarte sus). Ce, vreţi să fac pe NKVD-ul cu colegii mei? Aceasta a fost replica domnului Popescu.
Am auzit cu incintare, dar si cu detasare, vorbele ambsadorului american in Romania care spuneau ca aici avem o presa libera, chiar daca uneori agresiva, si ca asta e MINUNAT!
Minunat ca domnul Ambasador a spus asa ceva!
Ideea aceasta s-a rostogolit si s-a tot repetat in aceste zile.
Ceea ce este, desigur, MINUNAT!
Pe de alta parte, am observat ca aceasta idee a fost imbratisata cu mare entuziasm si de oameni care obisnuiesc sa denunte o dictatura teribila. Zilnic, dimineata, prinz si seara! O dictatura de care e responsabil in mod crucial, desigur, un singur om: Traian Basescu!
Minunat!
Bătălia Băsescu – Badea este mişto într-un fel. Traian Băsescu îl parodiază întîi. Şi nu rău. Cred că din tot ce a circulat pe net în campania asta, filmuletele anti-Antene sint cele mai onorabile – le prefer viralelor de doi bani, inflatiei de informatii false si tot restul. Iar la filmuleţele alea eu chiar am rîs spre deosebire de Costin Ilie. Băsescu apare în sfîrşit într-o ipostază în care să pară că nu şi-a pierdut simţul umorului. Aduce cu tipul de acum 5 ani, mult mai priceput în relaţia cu presa şi oamenii care îl urăsc sau îl adoră…
Răspunsul
Da, domnul Pirvulescu, aflat la al cincilea mandat in fruntea organizatiei personale Pro Democratia, nu vrea referendum. Si se zbate sa-l opreasca. Eu voi inccerca sa fac un referendum in rindul membrilor Pro Democratia pentru a vedea daca sint de acord ca domnul Pirvulescu sa fie numit presedinte pe viata al organizatiei. Deja puteti vota, aici, pe blog!
„Macovei: Tu ce faci (Bogdane)?
Chirieac: Bani.”
Între prima stenogramă, produsă la El Capitan, şi a doua, mult mai veselă, care tocmai stă să înceapă, jurnalistul Bogdan Chirieac a făcut bani.
„Înseamnă că faci lucruri bune” zice Macovei, dar Bogdan, instalat în filozofia cinică şi profitabilă a epocii care îi va purta numele, i-o retează: „Ai văzut tu vreodată presa să facă lucruri bune în ţara asta?”
În momentul în care scriu aceste rånduri toţi cei implicaţi şi-au asumat înregistrarea. Dialogul e, aşadar, real. Vorbele există în realitate, propoziţiile
Cred, in continuare, ca Adrian Severin e „consumat” de presa romana la un nivel mult prea inalt, nemeritat de acest personaj gonflat de anumite interese politice autohtone, dar si de ignoranta presei romane metamorfozata uneori in admiratie timpa.
Daniel Funeriu e un om care stie ce vorbeste:
De ce nu are Severin nicio sansa?
Nu are calibrul concurentilor sai: David Miliband este un foarte bun ministru al Afacerilor Externe al Marii Britanii, Massimo D’Alema a fost prim-ministru al Italiei. Severin a fost acum 10 ani timp de un an de zile ministrul Afacerilor Externe al Romaniei si a fost
Aşa îmi aminteam, totuşi am vorbit cu un avocat. Chiar şi tentativa de şantaj se pedepseşte cu închisoarea. Roşca Stănescu şi Bogdan Chireac s-au băgat într-un rahat cît casa. Probabil că pe amîndoi îi încerca un presentiment nasol cînd tot ziceau, „Ce p… mea!” la întîlnirea cu Macovei de la ANI. Mă întreb cum de nu i-a traversat măcar un frison de prudenţă cînd le-a venit ideea asta, de pe urma căreia ar putea fi parcaţi la mititică? Părerea că sînt invulnerabili? SRS a pierdut procese. Chireac a păţit-o, cînd a fost dat afară de la „Gândul”. Amîndoi
Reprezentantii PDL prezenti in aceste zile la emisiunile de televiziune acuza ASCUNDEREA sau MANIPULAREA unor subiecte precum
a) vizita misterioasa facut de Mircea Geoana la Moscova
b) momentul de evident SANTAJ preacticat de cuplul de santajisti politici SRS si Bogdan Chiriac
Intrebare: incearca cei de la PDL sa faca agenda mass-media? Sau lucrurile sint mai complexe decit par?
Mie mi-au plăcut, sunt mai noi, mai vechi…
Hope Sandoval este vocea tragică de pe Fade Into You (Mazzy Star). Dupa ruperea Mazzy, Hope a avut diverse colaborări cu Air, Death In Vegas şi este anuntaţă pe noul album Massive Attack, Weather Underground, din 2010. In 2001, Sandoval formează The Warm Inventions, cu care are două albume, unul dintre ele, Through The Devil Softly, aparând în toamna asta.
Bad Lieutenant este un soi de New Order mai light. Trupa a fost pusă pe picioare de Bernard Sumner (chitarist la New Order) în 2007, iar anul asta a apărut albumul de debut,
Lui Caragiale i‑a făcut probabil o deosebită plăcere să ne lase diverse blesteme pe cap. Unul dintre ele e replica cetățeanului turmentat: „Eu cu cine votez?“. Care a rămas în popor cu sensuri evident complet aiurea față de contextul piesei lui I.L. Caragiale.
E aproape o regulă ca un citat folosit abuziv să devină, în timp, curat meșteșug de tâmpenie. Să ne readucem aminte, așadar, exact contextul în care apare în piesă celebra replică. Poate fi folositor inclusiv în procesul actual al hotărârii votului. Dar nu deduceți din asta că I.L. Caragiale ar fi actual
Liderii politici au făcut apel la o campanie electorală decentă, dar, să fim serioşi, nimeni nu se aştepta la aşa ceva. Dovadă stau stenogramele despre legăturile din Hayssam şi “Profesorul” care au apărut chiar în prima zi de campanie şi serialul care se derulează de câteva zile pe toate canalele media legat de posibilul şantaj la care a fost supus şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Cătălin Macovei, de către doi să zicem jurnalişti, Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac.
“Ai văzut tu vreodată presa să facă lucruri bune în ţara asta?”, se întreabă
Am avut privilegiul să-l ascult aseară pe Moş Neagu. Îndrăznesc să-i spun astfel pentru că e felul în care decide să se dăruiască cititorilor într-o carte pe care-ar fi vrut-o testament, dar pe care, la rugăminţile editorilor de la Humanitas, s-a lăsat consins să o publice fără să se despartă de noi (Amintiri şi poveşti mai deocheate).
”Ştiţi, spunea aseară dând autografe unei tinere, acum nu ne mai adresăm oamenilor cu dumneata. Pare o impoliteţe, deşi trecem rapid de la dumneavoastră la tu” Această remarcă m-a făcut să mă gândesc că modul în care ne
TRU, la Realitatea FM:
Doi aşa-zişi ziarişti şantajează un funcţionar al statului de
proasta factură.
Mie mi se pare ca fondul problemei este elementar. Sorin Roşca
Stănescu si Bogdan Chireac, care susţin ca sunt jurnalişti
independenţi, şantajează funţionari de stat ca să-i înfunde pe
adversarii lor. Nu înţeleg unde sunt nuaţele acestui film.
E simplu, de fapt! Tocmai din acest motiv s-au pus in miscare armate de oameni a caror misiune e sa acopere sau sa deturneze acest scandal.
Sint „pentru nuante!”, cind discutam despre orice.
L-am votat pe Traian Băsescu în 2004. E drept, doar în turul II, în primul opţiunea fiind candidatul URR. Văd că acum se flutură ideea că nu există dezamăgiţi de Băsescu, că e doar o manipulare, că oamenilor li se sugerează, prin formatorii de opinie, că aşteptările le-au fost înşelate. Eu sunt dezamăgit de Băsescu. Nu mi-a ordonat nici Vântu, nici altcineva să simt aşa. O să încerc, cu liniuţă, să expun motivele. Înainte de asta însă voi argumenta şi de ce l-am votat pe Băsescu.
-ca primar al Bucureştiului, a dovedit că poate fi altfel decât politicianul
Cristian Tudor Popescu tocmai constată că există o altă ligă în presă, cea în care 50.000 de euro nu înseamnă mai nimic. Uită însă că l-a avut coleg de redacţie pe Bogdan Chireac, omul care făcea afaceri de zeci de milioane de euro. Mai ales cu statul.
Horia Roman Patapievici are un editorial excelent în Evenimentul Zilei despre cazul “SRS-Macovei/Chireac”.
Rapiditatea cu care mediul jurnalistic s-a lăsat corupt este uluitoare. Rezultatul este constituirea clasei jurnaliştilor cu avere. Un câştig neglijabil, pentru că e doar individual. Costul este singurătatea cetăţeanului.