Hai să vă amărăsc puţin seara
Astăzi m-a (re)impresionat scurt-metrajul de mai jos.
Astăzi m-a (re)impresionat scurt-metrajul de mai jos.
Bună seara tuturor, dar mai ales fanilor înfocaţi ai ideilor portocalii! Asta seară, în premieră pe Internet, voi tăia panglica primului concurs blogosferic de înjurături şi jigniri intelectuale. Vă invit cu mic cu mare, tineri şi bătrîni, femei şi oameni de cultură, posesori de cîini de apartement şi ochelarişti, bărboşi şi domnişoare, să-mi adresaţi preventiv, din adîncul creierului şi talentului dvs pamfletistic, cele mai fine şi rafinate stilistic jigniri. Promit să mă supăr de-a-devăratelea şi să-mi fie greu să adorm de ciudă pentru cea mai reuşită dintre
În primul rând trebuie să zic că referendumul mi se pare un truc electoral al lui Traian Băsescu și nu aveam nevoie de el acum. Dar atâta timp cât e legal, OK, mergem să mai punem două ștampile, că nu doare mâna.
Acum, cum noi suntem băieți deștepți și facem dextincție între votul pentru președinte și cele două întrebări de la referendum, luăm treburile la analizat.
Avem și un sait care ne ajută la analiză. Saitul e părtinitor și ține cu parlamentul unicameral și mai puțini parlamentari. Dar cum ziceam, noi suntem băieți deștepți și ne descurcăm.
Prima
Logic, adica!
Sec, chirurgical, faptic, analitic!
Despre Parlamentul Unicameral si despre referendum, aici!
Chiar daca apar manifestari neplacute dupa lectura textelor de aici, se recomanda si celor care tipa ca din gura de sarpe ca nu avem date pentru o dezbatere bazata pe argument despre aceasta chestiune, ci numai petarde si multa emotie 🙂 Ei bine, iata, le avem 🙂
Copilăria prelungită ne face unici. Internetul ne face ciudaţi. Şi tot aşa. Linkurile de azi, deşi nu în mod premeditat ci mai degrabă întâmplător, vorbesc împreună despre mereu surprinzătoarea evoluţie umană. Mai exact, de la cavernă la Farmville, şi drumul chinuit al omului între cele două puncte istorice de legătură.
Începem călătoria în lumea ştirilor periferice (adică fără Băsescu, gripă şi recuperări post Halloween) cu o tema narcisistă, dar numai atât cât să placă la toată specia.
[caption id="attachment_12078" align="alignnone" width="465" caption="LiveScience"][/caption]
Suntem
Traian Basescu, Bacau, 1 nov 2009:
„cel mai cinstit om din Romania”:
Dupa ce dis de dimineata echipele de campanie digitala ale lui Crin Antonescu (my guess) s-au jucat un pic cu site-ul lui Basescu – atac contracarat rapid si eficient de Bogdan Nitu & Co – incep sa apara si noi virale anti-Base, semn ca s-au mai mobilizat/enervat si altii.
Dupa atacul cu marimea conteaza, pornit de cei din PD-L, despre care am scris cate ceva aici, a aparut si o replica video (care a strans deja niste mii de vizualizari, desi pare postata in weekend). Productia de mai sus nu e asumata (evident) de nimeni dar, ca stil, nu pare produsa de echipele lui Crin, asa ca (tot my
Dacă va cîştiga alegerile, Crin va ieşi din PNL. Deci, va pierde şefia, în cel mai fericit mod. Dacă le va pierde, probabil că va fi dat jos. Sau îşi va depune mandatul, ruşinat (deşi nu cred că e capabil de astfel de gesturi). Şi în această ipoteză, altcineva va conduce PNL-ul (pe care poate-l va duce la guvernare!). Cum sforarul Bogdan Olteanu a plecat, se pare că lupta va fi destul de interesantă. Va reveni Tăriceanu? Va avea destul succes Orban (şi el cu o mare înfrîngere la activ, la primăria Bucureşti)? Există vreun lup tînăr capabil să adune voturile greilor?
Un pas în spate, o minimă detaşare faţă de încordarea electorală din aceste zile, reprezintă un exerciţiu util pentru a înţelege ce se întîmplă astăzi în România. Ne ameţeşte promisiunea unei victorii a binelui asupra răului? Categoric! Toţi candidaţii pentru mandatul de şef al statului luptă cu balauri: Traian Băsescu vrea să zdrobească hidra parlamentară, Mircea Geoană şi Crin Antonescu promit o victorie a democraţiei în faţa autoritarismului, Sorin Oprescu a îmbrăţişat teza confruntării cu sistemul ticăloşit.
La nivel simbolic, toţi cei menţionaţi
Fermierii au ieşit în stradă pentru a-şi cere banii de subvenţii. Aproape jumătate din numărul de farmacii ar putea fi închise, pentru că decontările cu statul român se fac la jumătate de an. Plăţile către companiile care au contracte cu autorităţile publice întârzie luni bune. Probabil că cineva ar trebui să construiască o campanie de avertizare publică în legătură cu ceea ce ar putea aduce lunile următoare. În niciun caz nu este vorba despre vreun dezastru, în orice caz toată lumea va supravieţui. Cu excepţia celor care nu vor putea rezista unor termene de plată
Supergrupul momentului este Them Crooked Vultures. John Paul Jones (Led Zeppelin), Josh Homme (Queens Of Stone Ages) şi Dave Grohl (Foo Fighters, Nirvana) pregătesc lansarea primului album în această variantă. În USA şi Canada el va fi lansat pe 17 noiembrie. Grohl revine la baterie, Homme asigură vocea principală însă senzaţia trupei este JPJ.
Am o criză de ipohondrie severă după ce m-am uitat dimineaţă la televizor. Pe bune. Mi s-au uscat gura, nasul. Simt undeva sub frunte că fermentează o boală teribilă. Mi-e greaţă. Şi acum, cînd scriu, simt o febră înfiripîndu-se. Streinu Cercel e secretar de stat. Şi ia priviţi ce a declarat. Ori e iresponsabil, ori e grav. Sper să fie iresponsabil şi am şanse să fie a doua variantă.
„Nu înţeleg de ce facem atâta caz. Mă interesează cum să fac să previn decesele. Asta e principala sarcină. Că se îmbolnăvesc, e normal, e sezon rece, dar dacă se ajunge la deces
Am eu aşa un feeling că fiecare naţiune europeană se aseamănă ca mod de funcţionare şi ca rezultate cu echipa sa naţională de fotbal. Cel puţin în anumite momente ale istoriei. Sigur că e vorba şi de bani, căci ţările bogate reuşesc să aibă echipe bune, dar şi de mentalitate şi, mai ales, de un „nu ştiu ce”…
Dacă luăm Germania, spre exemplu, paralela între naţiune şi naţionala de fotbal este una impecabilă. La fel şi cu Franţa, şi cu Anglia, şi cu Spania.
Da’ şi în cazul României e fix la fel. România seamănă cu naţionala sa de fotbal. Iar naţionala
Într-o lume nebună, câteva ore de bucurie liniştită a spiritului sunt foarte binevenite. Le-am trăit aseară, la deschiderea Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo. Sala Unirii de la Palatul Cotroceni a fost arhiplină, din bune motive. Concertul a fost excelent, ambianţa la fel. Jos pălăria pentru organizatorii şi pentru sponsorii care au reuşit o a patra ediţie, desfăşurată însă în plină criză.
Festivalul va dura două săptămâni şi are un program foarte ofertant pe care îl puteţi găsi aici.
Numarul 3 din
Dans pe linia moartă
Doctoriţa Lea şi maiorul Scipion tot amînaseră să se căsătorească, fiecare din grija celuilalt, dar şi din lejeritatea pe care le-o dăduse o singurătate la care nu le mai venea să renunţe. Erau şi împreună şi separat, cu o fidelitate nesilită care admitea şi accidentele, rare, ale curiozităţilor lui Scipion faţă de cîte o femeie interesantă. Lea nu suferea cînd maiorul îşi mai încerca talentul de cuceritor pe care şi-l descoperise încă din liceul militar, cu mult înainte de a o cunoşte. Aceste încercări
Oamenii mari rămân în istorie prin ceea ce fac. În mentalul colectiv, prin ceea ce spun. Aşa se explică de ce, atunci când e invocat un model de conduită, să spunem Einstein, Napoleon, Churchill, sunt amintite cel mai adesea ziceri ale lor, nu faptele de geniu. Cităm cu impresie din Einstein, fără să ştim o boabă din teoria relativităţii sau din viaţa lui. Despre Napoleon nu cunoaştem mare brânză, dar îl amintim adesea ca făcând mai multe în acelaşi timp. Churchill e pentru rafinaţi, iar Tocqueville pentru Mihăiţă Calimente, de la PNL. Sigur că citatele emoţionează,
O să vă citez începutul şi sfîrşitul capitolului XVIII din Principele lui Machiavelli, capitol intitulat „Cum trebuie să-şi ţină cuvîntul un principe?”.
Iată începutul: „Oricine înţelege că este întru totul spre lauda unui principe faptul de a se ţine de cuvînt şi de a proceda în mod cinstit iar nu cu viclenie. Cu toate acestea, experienţa vremurilor noastre ne arată că principii care au săvîrşit lucrurie mari au fost aceia care n-au ţinut prea mult seama de cuvîntul dat şi care au ştiut, cu viclenia lor, să ameţească mintea oamenilor, iar la sfîrşit i-au
Cât a existat, alternativa mea la fiecare exerciţiu electoral a fost URR. I-am votat constat, în ciuda faptului că şansele lor de a intra în Parlament sau de a obţine vreun post de primar n-au existat niciodată. Cei cărora le-am spus opţiunea au zis că e un vot nul. Eu l-am luat drept o investiţie, am crezut sincer ca URR poate creşte. Încet, dar va creşte, de la un scrutin la altul. A dispărut, iar acum nu mai găsesc nici o alternativă, nu văd nici un partid suficient de curat încât să mă convingă să-l susţin, prin ştampilare, cu conştiinţa relaxată. Spre exemplu,
Numărul cazurilor de gripă porcină (aka gripă nouă, aka AH1N1) în România a depăşit 500, în timp ce în Ucraina sunt raportate 200.000 de îmbolnăviri şi 40 de decese. Până acum, în România lipseşte o centralizare bine structurată a cazurilor.
Ce se ştie, din surse publice: sunt trei focare: Bucureşti – de ordinul sutelor de cazuri, Iaşi – minimum 85, Prahova – aproximativ 50. Restul judeţelor raportează, în general, sub zece cazuri. Detalii pe hartă.
Intr-un interviu pentru Ziarul de Iasi, Traian Basescu anunta ca, in eventualitatea in care va iesi presedinte, vrea ca in guvern sa fie cooptati liberalii. Nu in orice conditii, desigur:
Optiunea mea ramine valabila ca si cea din 2004, ca si cea din 2008: sa formez un guvern de dreapta. Totul este, in ceea ce-i priveste pe liberali, daca isi mai mentin optiunea de a da prim-ministru. Atunci, nu va fi posibil, pentru ca am deja o experienta cu premier liberal. Dar, in rest, optiunea mea ramine o optiune temeinica pentru o solutie de dreapta.
A propos – in aceasta campanie electorala (e drept, inca