BREAKING. Alertă la Bruxelles, NATO în ”ședință permanentă”. Rusia poate ataca militar, energetic, migratoriu
NATO este în permanentă alertă încă de vineri față de riscul ca Rusia să atace Ucraina în câteva zile.
Alianța militară occidentală conferă credibilitate informațiilor obținute de serviciile de informații americane, care indică o invazie rusă în jurul datei de 16 februarie.
Aliații occidentali se tem, de asemenea, că conflictul din Ucraina va duce la un război hibrid între Moscova și Europa, cu o combinație periculoasă de presiune migratorie la granițele poloneze și atacuri cibernetice împotriva infrastructurilor cheie, inclusiv a aprovizionării cu energie, care ar putea condamna unele țări europene la pene de curent sau lipsa combustibilului pentru încălzire.
Situația gravă din estul Europei a determinat Consiliul Atlantic al NATO, format din ambasadorii celor 30 de aliați, să se declare în „ședință permanentă”, potrivit surselor Alianței de la Bruxelles, citate de ziarul El Pais, cu acces la un public de aproximativ 400 de milioane de cititori vorbitori de spaniolă.
Ambasadorii au primit vineri dimineață informațiile serioase de la serviciile de spionaj americane despre începerea unei invazii rusești în Ucraina, care ar avea chiar, potrivit acestor surse, o dată anume: 16 februarie.
La scurt timp după, președintele american Joe Biden a convocat o videoconferință cu principalii lideri ai blocului atlantic și ai UE și le-a dat aceeași impresie că războiul ar putea fi iminent.
Prima sesiune de urgență a NATO convocată de secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, a durat până vineri aproape ora 23.00. Și o altă ședință a Consiliului Atlantic a fost deja convocată imediat pentru luni la ora 10 dimineața.
În weekend, potrivit unor surse aliate, reprezentanții celor 30 de țări NATO de la Bruxelles au fost rugați să rămână permanent pregătiți să se întâlnească imediat, dacă va exista vreo alertă neașteptată.
Sentimentul de alarmă în Europa se răspândește și în arena civilă, având în vedere consecințele imprevizibile ale unui conflict armat într-o țară de dimensiunea Ucrainei (39 de milioane de locuitori) care este și un jucător cheie în furnizarea de gaz rusesc către piețele occidentale.
Bruxelles și Washington au intensificat contactele în ultimele ore pentru a coordona un răspuns pentru a evita o criză energetică în Europa întâmplătoare sau cauzată de Kremlin.
Cabinetul Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și-a asumat în ultimele ore coordonarea cu SUA atât pentru impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei în cazul unui atac asupra Ucrainei, cât și pentru atenuarea posibilelor consecințe pentru Europa, în special în domeniul energetic.
Von der Leyen i-a informat vineri pe aliații săi occidentali, în cadrul videoconferinței organizate de președintele american Joe Biden, despre eforturile depuse pentru creșterea aprovizionării cu gaz natural lichefiat către Europa, în așteptarea unei eventuale tăieri de gaze rusești. Bruxelles-ul și Washingtonul se tem, de asemenea, că ar putea exista întreruperi de curent sau că ar putea cauza întreruperi de aprovizionare.
Consiliul Energetic Transatlantic, forumul creat de Comisia Europeană și Administrația SUA pentru coordonarea în chestiuni energetice, a avertizat despre „riscul tot mai mare de atacuri cibernetice împotriva infrastructurilor energetice”.
Țările potențial cele mai vulnerabile ar fi țările baltice, în cadrul UE, și cele din Balcani în afara perimetrului comunitar.
UE se teme, de asemenea, de repercusiunile migratorii ale unei ciocniri armate în interiorul Ucrainei. În 2014, când Moscova a pus mâna pe Crimeea și a încurajat separatismul în regiunea Donbas, sute de mii de oameni au emigrat în Polonia, unde trăiesc aproximativ 1,4 milioane de ucraineni. Acest conflict relativ minor a lăsat, de asemenea, un milion și jumătate de persoane strămutate în interior, care încă nu se pot întoarce la locurile lor de origine.
O nouă agresiune a Moscovei împotriva Ucrainei ar putea face ca între 1,7 milioane și 8 milioane de oameni să părăsească țara, potrivit unui studiu recent, în funcție de teritoriul ocupat de trupele ruse. Marea majoritate ar merge inițial în Polonia și apoi, cel puțin o parte, în Germania și alte țări UE.
Eforturile diplomatice pentru a evita un rezultat sângeros continuă. Și sâmbătă aceasta, președintele american, Joe Biden, l-a sunat pe președintele rus, Vladimir Putin, pentru a-l îndemna din nou să-și retragă trupele. Președintele francez Emmanuel Macron, care a vizitat Moscova lunea trecută fără a face niciun progres cunoscut, i-a telefonat și el lui Putin pentru a căuta o soluție negociată la criză.
Pentru orice eventualitate, SUA și diverși aliați au început să evacueze o parte din misiunile lor diplomatice de la Kiev. Alții, inclusiv Spania, le-au cerut cetățenilor lor să părăsească Ucraina cât mai curând posibil prin propriile mijloace.
„Continuăm să credem că o incursiune [a trupelor ruse] în Ucraina ar putea fi iminentă”, a avertizat ministrul britanic de externe Liz Truss, relatează Rafa de Miguel.
În timpul unei întâlniri la Londra cu EL PAÍS și un grup restrâns mass-media, Truss a subliniat că, în timpul vizitei sale recente la Moscova, l-a avertizat pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, că „costul [al agresiunii] va fi foarte serios pentru că acolo vor fi sancțiuni, dar mai ales pentru că ucrainenii vor răspunde și ar duce la un conflict larg care ar amenința însăși stabilitatea Europei”.
Aliații occidentali au exclus intrarea pe câmpul de luptă ucrainean pentru a se confrunta cu trupele ruse. Dar riscul ca o agresiune rusă să destabilizeze întreaga zonă a determinat Alianța să-și consolideze semnificativ prezența în țările estice, în special în Polonia și România, la granița cu Ucraina, și în Bulgaria, o țară de coastă a Mării Negre care ar putea face parte din scena războiului. .
SUA au mutat 3.000 de militari la granița de est a NATO. Germania și Italia au trimis avioane de război în România, iar Spania, în Bulgaria. Iar tensiunea pe calea aerului dintre NATO și Rusia este constantă în spațiul aerian al țărilor baltice.
În această lună de februarie, conform NATO, avioane americane, britanice și norvegiene au interceptat deja mai multe avioane rusești (SU-35 și Mig-31) și un avion de realimentare care furnizează combustibil în timpul zborului bombardierelor rusești.
Avertismentele lui Biden cu privire la iminența unui atac rusesc au fost primite inițial cu oarecare scepticism în Bătrânul Continent. Alarma falsă din primăvara lui 2021, când Putin a acumulat și trupe de-a lungul graniței cu Ucraina, a stârnit speranța că de data aceasta a fost doar o viclenie a Moscovei de a forța o negociere cu Washington și NATO.
Dar surse europene recunosc acum că imensa mobilizare a trupelor ruse (peste 130.000 de militari în Rusia și Belarus) și costul financiar și logistic al unei astfel de operațiuni arată că Putin este dispus să lanseze o ofensivă care ar putea ocupa cel puțin jumătate din Ucraina, la est de râul Nipru. SUA consideră că ziua aleasă pentru atac ar putea fi 16 februarie.
Data se potrivește cu pregătirile întreprinse de președintele rus, Vladimir Putin, care a reușit să acumuleze o formidabilă desfășurare de forțe de-a lungul granițelor de nord și de est ale teritoriului ucrainean.
Sursele aliate cred că Moscova nu poate menține o operațiune de această amploare mult timp fără să lanseze o lovitură zdrobitoare sau să se deschidă către o retragere negociată, care este acum din ce în ce mai puțin probabilă.
Aceste surse dau credibilitate informațiilor furnizate de Statele Unite și presupun că, după fiasco-ul din 2003, când Washingtonul și-a târât aliații într-un război în Irak, bazat pe informații false, Statele Unite nu mai pot risca din nou reputația și credibilitatea serviciilor sale de spionaj, care au fost grav afectate de fiasco-ul presupuselor arme de distrugere în masă a regimului irakian al lui Saddam Hussein.
