Cazul MONSANTO. Substanţe cancerigene, războaie lobbystice europene şi o Românie care vrea erbicide cât mai multe
România e o ţară frumoasă plină de interese specifice, unele bătându-se cap în cap. De exemplu, vrem agricultură performantă făcută cu substanțe care prezintă riscuri atestate științific, însă poate unii cetățeni ar vrea să nu se îmbolnăvească de cancer sau măcar poate ar vrea să înțeleagă mai bine riscurile.
„Glifosat” e cuvântul cheie. Scandaluri monstru cu Monsanto și erbicidele folosite în agricultură au mai fost. În UE se duc războaie grele la nivel național și multinațional în legătură cu folosirea lor. Cele mai multe țări din UE (dacă ne luăm după ultimul vot pentru prelungirea licenței acestei substanțe) preferă o formă hiperindustrializată cu tot cu riscurile unor substanțe care pot cauza pagube ireversibile, altele cred în precauție.
O condamnare spectaculoasă a Monsanto într-un tribunal din SUA a readus discuția în prim-plan: un cetățean, bolnav de cancer în fază terminală, a primit un sfert de miliard despăgubire pentru că Monsanto nu a avertizat că substanța pe care o folosea în munca de zi cu zi provoacă boli incurabile.
Contextul nu trebuie ignorat. Am văzut cu toții că UE are o oarecare dorință de reglementare a corporațiilor, mai ales dacă sunt americane, desigur. Și invers, Trump promovează un soi de naționalism corporatist și negociere dură cu UE. Monsanto a devenit ”europeană” – Bayer a cumpărat-o pentru 66 de miliarde – Comisia Europeană a aprobat achiziția acum câteva luni. Au fost proteste, dar comisarul desemnat la ”Concurență” n-a îndrăznit să pună piedici unei ”companii strategice” europene cu care UE poate domina la nivel global. Noua paradigmă protecționistă, cu UE și SUA pe poziții adverse economice, nu mai e poveste, e realitate, iar această realitate pune undeva foarte departe problemele de mediu și de sănătate. Fuck cancer, acum vorbim despre profit.
Treburi de oameni mari. Oamenii mici se mai îmbolnăvesc și uneori câștigă procese. În România nu a existat nici o tresărire, deși astfel de substanțe sunt folosite constant. Că tehnologia promovată de Monsanto este extrem de avansată nu neagă nimeni, dar e clar că sunt costuri enorme pentru sănătate și mediu. Monsanto spune că face știință, nu prea face știință când își comandă singură studii de evaluare a riscului.
Dezbaterea pe marginea glifosatului continuă (în timp ce licența de folosire a fost prelungită anul trecut pentru încă 5 ani). Organizația Mondială a Sănătății spune că substanța e ”probabil cancerigenă”. Iar ministerul agriculturii german (care a întors votul pro-Monsanto chiar împotriva propriului guvern) prezintă documente științifice pro-glifosat în care sunt luate cu copy-paste pagini întregi dintr-un document alcătuit de un grup de lobby pro-glifosat (mai multe aici).
Germania s-a abținut o vreme în legătură cu prelunigirea licenței. Franța și mai tot Sudul au fost împotrivă. Estul (și România) și nordul au fost pro-glifosat, o substanță devenită comună, extrem de cerută de fermieri (România a votat pro, argumentul fiind că erbicidul acela extrem de eficient nu poate fi înlocuit – aici). Germania a făcut un joc de așteptare iar apoi și-a ascultat vocea intimă Bayer, putem spune liniștiți asta. Nu fără luptă politică: ministrul conservator din fragilul guvern german a jucat extrem de murdar, așa l-au acuzat chiar colegi de minister. Macron a anunțat că își va asuma interzicerea glifosatului în ciuda hotărârii la nivel european.
Pentru cei mai mulți fermieri astea sunt fițe ecologiste. Mie îmi apar ca un șantaj tipic, ca să ai profit și producție ești dependent de o substanță care este riscantă, dacă ascultăm foruri științifice înalte, ceva mai înalte decât lobbyul angajat de companiile interesate.
Am trimis câteva întrebări la Ministerul Agriculturii și răspunsurile au fost de eschivă. Noi facem ce spune Comisia etc. De fapt, și în România ca peste tot în UE, presiunile femrierilor sunt enorme, pro-glifosat, nu mai contează nici ”probabilul” din studiile girate de Organizația Mondială a Sănătății, nici nimic. Reproduc totuși alambicatele răspunsuri ale Ministerului, poate folosesc cuiva. În tot acest timp, unii se îmbolnăvesc ”probabil”.
Răspunsul Ministerului Agriculturii:
INFORMAŢII PRIVIND UTILIZAREA PRODUSELOR DE PROTECȚIE
A PLANTELOR CARE CONȚIN SUBSTANŢA ACTIVĂ GLIFOSAT
În Uniunea Europeană substanţa activă glifosat este autorizată pentru utilizare în produse de protecţie a plantelor din anul 2002, în toate statele membre existând numeroase produse de protecţie a plantelor omologate care conţin această substanţă activă.
Produsele de protecţie a plantelor pe bază de glifosat se utilizează ca erbicide totale pentru combaterea buruienilor în următoarele culturi: livezi, vii, plante tehnice, miriști, terasamente de cale ferată, terenuri necultivate, etc.
Deoarece perioada de aprobare a substanţei active expira la 30 iunie 2016, iar Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) arătase potențialul efect carcinogen al glifosatului, Comisia Europeană a mandat Agenția Europenă pentru Siguranța Alimentară (EFSA) conform procedurii europene să reevalueze dosarul substanței active, în acord cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor.
Statul membru raportor pentru glifosat a fost Germania. Aceasta a solicitat Comitetului pentru evaluarea riscului (RAC) din cadrul Agenției Europene a Chimicalelor (ECHA) studii privind carcinogenitatea glifosatului. Raportul de evaluare a dosarului substanței active glifosat a demonstrat că această substanță activă nu trebuie clasificată ca fiind carcinogenă, mutagenă sau toxică pentru reproducere.
De asemenea, EFSA a demonstrat că glifosatul nu are proprietăți de perturbare endocrină prin modul de acțiune estrogen, androgen sau tiroidian, toate acestea fiind bazate pe date disponibile în domeniul toxicologiei.
Prin urmare în sedința Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje- Secțiunea Legislație Pesticide din decembrie 2017 a fost aprobat Regulametul de punere în aplicare (UE) nr. 2017/2324 al Comisiei din 12 decembrie 2017 de reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de modificare a anexei la Regulamentul (UE) nr. 540/2011 al Comisiei, care permite utilizarea produselor de protecție a plantelor pe bază de glifosat pentru o perioadă de 5 ani.
În anexa regulamentului menționat anterior sunt prevăzute dispoziții specifice pe care autoritățile naționale trebuie să le pună în aplicare, după cum urmează:
• protecția apelor subterane în zonele vulnerabile, în special în ceea ce privește utilizările care nu sunt destinate culturilor agricole;
• protecția operatorilor și a utilizatorilor amatori;
• riscul pentru vertebratele terestre și plantele terestre ne-țintă;
• riscul pentru diversitatea și abundența artropodelor și vertebratelor terestre nețintă prin interacțiuni trofice;
• respectarea bunelor practici agricole în cadrul utilizărilor anterioare recoltării”.
Ministerul Agriculturii își bazează răspunsul pe argumentele Germaniei. E adevărat că două foruri de control europene au spus că substanța e sigură, poziționându-se împotriva IARC din cadrul OMS. Între timp însă Comisia Europeană cere evaluarea erbicidului tip Roundup mutată în Franța, cel puțin după știrile de luna trecută (vezi aici).
Am încercat să aflu dacă România lucrează totuși la o poziționare aparte, măcar prudentă. Am mai vrut să aflu cât de răspândită e folosirea substanței. Răspunsurile au fost tot evazive, plus un îndemn s-o iau din județ în județ ca să aflu cantitățile:
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2017/2324 al Comisiei de reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de modificare a anexei la Regulamentul (UE) nr. 540/2011 al Comisiei este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre, prin urmare și în România.
Datele privind evidența comercializării și utilizării produselor pe baza glifosat în România sunt raportate anual de către oficiile fitosanitare județene din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare.
sursa foto: foodrevolution.org
