…ceva despre Nistorescu

august 2, 2009 0

…Cornel Nistorescu si-a „inceput activitatea la Cotidianul”, cum spune, nu cu o intoarcere la Ion Ratiu, ci cu stangul – cenzurand articolul Mirelei despre turnatorul Petre Romosan. Se cuvine acum sa dea explicatii. Nu trebuie, dar asa se cuvine.
Daca a avut o ratiune editoriala (nu era suficient documentat, a fost deranjat de stilistica, etc) trebuie sa spuna. Daca a facut-o doar din prietenie cu turnatorul, se cuvine sa-si ceara scuze pentru gestul necugetat si sa-l republice.
De ce se cuvine? Pai din mai multe motive: motivul redactie, motivul cititori, motivul Vantu si, ultimul dar nu cel din urma, motivul Nistorescu. Sa le numaram, coane Fanica. Motivul redactie: e greu, daca nu imposibil de-a dreptul de condus o redactie care nu te respecta. Injurati si huliti cum sunt, inclusiv de catre presedinte, ziaristii sunt un grup profesional mai ciudat decat, sa zicem, un colectiv de muncitori constructori. Betonul il poti turna bine, chiar daca iti injuri, printre dinti, seful. De scris, insa, cand nu mai crezi in ceea ce scrii, e ceva mai greu. Nu poti face un ziar cu suflete moarte, chiar daca, stim de la Gogol, iti poti cumpara un titlu nobiliar.
Motivul cititori: cititorii Cotidianului sunt, oricat s-a ras si s-a injurat in ultima vreme pe tema asta, cititori de elita (majoritatea lor, cel putin). Acesti cititori sunt, dupa cum se poate cu usurinta constata, dezamagiti si scarbiti de prima decizie a lui Nistorescu. Multi au amenintat cu renuntarea la a citi Cotidianul. Nu iti poti permite sa pierzi credibilitatea unui ziar, pentru ca asta e, la urma urmei, sigurul sau atu in relatia cu cititorii. Daca decizia cenzurii a fost justificata, trebuie explicat de ce. Daca nu, se cuvin, repet, scuze si reparatii.
Motivul Vantu: patronului nu-i convine sa piarda cititori (adica bani) doar pentru a satisface capriciile isterice ale cuiva, chiar daca acest cineva se numeste Cornel Nistorescu.
Motivul Nistorescu, omul: de gresit, gresim cu totii la rastimpuri, pentru ca nu este om care sa nu fi gresit. Dar a perservera in greseala, ne-o spun strabunii nostri latini, e diabolic. E bine sa te poti privi dimineata in oglinda, fara sa ai a-ti feri privirea. Sau, cum ii spunea tatal lui Steinhardt: fiule, daca torni, vei avea zile linistite si nopti agitate; daca refuzi, va fi invers. Alege!
UPDATE: Explicatia din PS-ul editorialului de astazi nu se numara. E neconvingatoare si nepoliticoasa: „cineva”? Oamenii au chip si nume. Numai sistemele totalitare si statistica ii trateaza ca numere. „Ratiuni redactionale sau profesionale”? Care to explain? (cum ar zice americanul)

VoxPublica
VoxPublica
Lasă un răspuns

Your email address will not be published.