Constitutia regimentului
Am citit Constitutia noastra de la cap la coada de fix 2 ori. Ca am zis ca asa trebuie. Ca asa e frumos daca tot vreau sa inteleg mai multe din ce se intampla prin cetatea noastra. Nu a fost, in nici unul din cazuri, una din cele mai apetisante lecturi pe care le-am executat vreodata. Dar tot am ramas cu ceva dupa acest fin exercitiu carturaresc.
Cel mai intens mi-a ramas, de fiecare data, senzatia ca imi scapa foarte multe lucruri. Dar, mi-am zis in barba, nu-i bai, ca doar nu tu trebuie sa o intelegi, ci ceilalti, astia care ne conduc, care e mai destepti.
Numai ca din 2004 incoace, presupun ca aveti cam toti aceeasi senzatie, ca ne scapa din ce in ce mai multe din Constitutia asta a noastra.
Evident ca titlul ar fi trebuit sa fie „curva regimentului”. Si sa vorbim, fireste, de Constitutie. Numai ca, admonestat energic de unii cititori de aici de pe voxpublica, mi-am luat angajamentul de a ma cenzura suav. Si uite ca, am impresia, am reusit cat de cat.
Numai ca, oricum ii zicem, Constitutia noastra pare din ce in ce mai mult ca o curva de aia de moda veche. Una care, in mintea ei, isi face treaba in continuare, serveste clientul tacam complet si zice ca totul e in regula, ca lumea o mai vrea din moment ce are mereu clienti. Insa cruntul adevar este ca nu mai exista alta curva in regiment, de aia vine toata lumea la ea si de aia pare ea asa de apetisanta.
Consitutia noastra, ca orice alta constitutie, este facuta, teoretic, sa regleze treaba intre institutiile statului in asa fel incat si mie si tie si Constitutiei, deci regimentului in integralitatea sa, sa ne mearga bine. Atata doar ca la noi Constitutia asigura acest echilibru intre institutii prin instrumentul de drept pur numit baga-i in ceatza ca asa nu misca in front. Numai ca nu mai merge sistemul asta.
Aparitia lui Basescu, oricat de profund antipatic mi-e personajul, a adus bun (daca a adus ceva) tocmai faptul ca a hahait inspre Constitutie si i-a zis in fata „madame, ca curva esti depasita, iar ca doamna nu mai ai cum sa fii”. Actualul presedinte, cu auto-asumatul statut de jucator al neamului, a demonstrat perfect ca atunci cand unul din actorii institutionali nu accepta sa stea in ceatza, atunci Constitutia devine o piatra de moara la gatul cetatii.
Si in rest e bine, regimentul merge snur?