“COVID este marea noastră șansă de a salva omenirea și Planeta”. Câștigătorul Nobelului pentru pace, despre ”lumea ZERO”
Muhammad Yunus, câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace din 2006, promotor și creator al unuia dintre cele mai cunoscute instrumente (puse sub semnul întrebării) pentru combaterea sărăciei – microcredite sau împrumuturi mici celor mai vulnerabili, inițiativă care s-a concretizat în Grameen Bank, acum 40 de ani – consideră că noul coronavirus ne-a condus la un abis necesar pentru „a schimba lumea și a nu ne întoarce”.
„Bancherul săracilor”, cum mai este denumit el, spune că avem nevoie de un nou sistem economic, departe de capitalism, care face din altruism o forță creativă mai puternică decât interesul personal pe care se bazează sistemul nostru actual.
De la biblioteca sa din Dhaka, Bangladesh, Yunus a răspuns la aceste întrebări și la alte întrebări de la BBC, într-un interviu unde antreprenorul social va aborda probleme legate de viziunea sa despre o lume mai corect.
Care este viziunea despre pandemie și ce se poate face?
Fiecare criză este o oportunitate de a obține cele mai bune rezultate din noi înșine, abilitățile și creativitatea noastră și, în același timp, o provocare.
Pandemia a încetinit mecanismul economic și au apărut un număr imens de acțiuni și inițiative pentru a reveni la situația pre-pandemică, la economia de dinainte. Nu ne place ceea ce se întâmplă și suntem nerăbdători să ne întoarcem. Dar întrebarea este: de ce suntem atât de dornici să ne întoarcem la acea economie? Nu aș vrea să mă întorc la asta.
Cred că venim dintr-un sistem teribil și că coronavirusul, într-un fel, ne-a salvat de acesta pentru că a oprit utilajele. Acest lucru poate favoriza, printre altele, lupta împotriva încălzirii globale, care este urgentă, deoarece avem din ce în ce mai puțin timp și, de fapt, numărătoarea inversă a început deja.
De ce am vrea să ne întoarcem într-o lume pe care o vom distruge peste câțiva ani? Este sinucigaș, un tren pe cale să deraieze.
Același lucru se întâmplă cu distribuția bogăției globale, în mâinile a 1% din populație. Ce fel de sistem am construit? Este o situație pe punctul de a exploda care îi face pe oameni din ce în ce mai supărați și se întreabă de ce lucrează atât de mult, în timp ce câțiva continuă să acumuleze toată bogăția.
Cursul trebuie schimbat. Acum avem ocazia perfectă de a ne întreba cum să o facem. Răspunsul nu este să te întorci în lumea de dinainte, ci să creezi una nouă. Iar pandemia ne-a oferit ocazia de a reproiecta sistemul.
Gândiți-vă la el ca și cum ar fi un software: mai întâi decideți unde doriți să mergeți, ce doriți să realizați, apoi proiectați sistemul, nu invers. Problema este că continuăm să ne spunem că sistemul economic pe care îl avem acum este cel mai bun posibil, dar nu este.
În cartea „O lume de trei zerouri” (2018) vorbiţi despre o economie alternativă. Care sunt stâlpii săi și ce nu reușesc atunci când îi aplicați?
Trebuie să reproiectăm sistemul asigurând o nouă economie de trei zerouri: zero sărăcie, zero șomaj și zero emisii nete de carbon. Și știm cum să o facem. Problema este că suntem prea leneși și suntem foarte confortabili în sistemul pe care îl avem, nu vrem să părăsim zona noastră de confort.
Este ca o persoană obeză care se îngrașă din ce în ce mai mult, știind că trebuie să facă dietă și să facă mișcare, dar preferă să nu o facă și sănătatea lor suferă. Știm și noi ce trebuie să facem, dar nu o facem.
De aceea trebuie să profităm de această mare oportunitate pe care ne-o oferă pandemia de a crea o lume mai echitabilă, acum că trenul, care era pe cale să deraieze, s-a oprit.
Una dintre expresiile pe care le auzim cel mai mult în ultima vreme este revenirea la „noul normal”. Ce părere aveți despre acest concept?
Ei bine, nu are niciun sens! În primul rând, aș spune că nu am venit dintr-o situație „normală” – este normală distrugerea planetei? – este o situație anormală. „Casa” noastră arde și nu avem unde să ne adăpostim, ceea ce nu poate fi normal. Și avem un sistem financiar care distribuie bogăția în mâinile câtorva și care se bazează pe faptul că, cu cât avem mai mult, cu atât ne dorim mai mult.
Deci, cuvântul normal este total nepotrivit. O numim așa pentru că suntem obișnuiți, dar nu este.
Propun ca în loc de asta să căutăm normalitatea. Trebuie să creăm o lume normală. O lume în care distribuim bogăția între toți și nu doar între câțiva, printre multe alte lucruri.
Să vorbim despre acea „normalitate”. Ați evidențiat în repetate rânduri rolul noilor generații în construirea unei lumi care nu continuă să perpetueze sărăcia. Cum pot tinerii să schimbe un sistem care are secole de istorie?
Cu cât îmbătrânim, cu atât mintea noastră devine mai solidă și cu atât suntem mai puțin predispuși la schimbări în sistem. De aceea, tinerii au un rol foarte important, deoarece gândirea diferită este mai ușoară atunci când eşti mai tânăr.
Aveți toată puterea de a provoca sistemul și trebuie să o faceți în curând.
Capitalismul, spune Nobel, a devenit o religie de care trebuie să renunțăm.
Pe de altă parte, această generație de tineri este cea mai puternică din istorie. Tehnologia este atât de puternică… fiecare dintre voi este foarte puternic, depinde de voi să schimbați lumea!
Problema este că s-au obișnuit cu zona lor de confort, ca și părinții lor. Și acum spun că generațiile anterioare și-au furat viitorul, dar nu îl contestă, nu se gândesc la modul în care îl poți schimba singur.
Cu toate acestea, în acel mesaj despre „viitorul nostru a fost furat” există o luptă pentru schimbare. Au deja mai clar în cap cum este lumea în care vor să trăiască. Ei trebuie să ia măsuri și să fie conștienți de faptul că pot reproiecta sistemul pentru a atinge acea lume de trei zerouri (zero sărăcie, zero șomaj și zero emisii nete de carbon).
Dar cum să schimbăm un întreg sistem în mijlocul unei crize globale și când, după cum spui, ne epuizăm timpul?
Există două puncte cheie. Primul este să ne dăm seama că lumea noastră este condusă de maximizarea profitului, care a devenit o religie globală de care trebuie să renunțăm. Capitalismul ne-a transformat în mașini care fac bani; interpretează ființa umană doar din egoismul său, ca ființe care se mișcă exclusiv pentru propriul interes. Cred că interpretarea este greșită.
Da, suntem conduși de interesul personal, dar și de interesul colectiv, care este o parte mult mai mare care ne face oameni. Economia nu ne poate defini doar prin interes personal.
A doua parte este crearea unui nou tip de economie bazat pe interes colectiv și antreprenoriat social pentru a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie de ea. Trebuie să provocăm sistemul actual, care se bazează pe câștigul personal, și să acordăm atenţie afacerilor sociale, create și concepute pentru a aborda problemele sociale; începeți prin a întreprinde afaceri sociale, oricât de mici ar fi, care contribuie la schimbare.
Care ar fi cheia acestei schimbări pentru tine?
Cel mai important lucru sunt ideile, antreprenoriatul. Aceasta este ceea ce va defini viitorul umanității.
Și există un alt atribut pe care îl consider extrem de important: imaginația. Imaginează-ți lumea în care vrei să trăiești. Tot ce se întâmplă în lume se datorează faptului că deja cineva și-a imaginat-o și apoi s-a întrebat cum să o facă posibilă. De aceea imaginația este cheia antreprenoriatului.
Microcreditul este acordarea de împrumuturi mici persoanelor care trăiesc în sărăcie, incapabile să se califice pentru împrumuturi bancare tradiționale. Yunus a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2006 pentru promovarea acestui tip de economie.
Toate ființele umane se nasc cu capacitatea de a fi antreprenori, dar sistemul nostru educațional ne-a făcut să credem că este mai bine să lucrăm pentru alții. Și aici se află problema, deoarece ființele umane trebuie să își folosească creativitatea.
Misiunea noastră este de a descoperi cât de departe ne poate duce creativitatea și tot potențialul pe care îl avem pentru a reproiecta lumea, ceea ce este mult.
