Dialogul Biden-Xi Jingping, meciul ”greilor” lumii. ”Când doi elefanți se luptă, iarba de sub ei moare”
Întâlnirea prin videoconferință dintre președintele american Joe Biden și președintele chinez Xi Jinping a încercat să scadă oarecum tensiunea, cel puțin în aparență și pentru moment, în relațiile aprinse dintre cele două puteri mondiale, relatează El Pais, într-o amplă analiză despre dialogul dintre SUA și China.
Pe parcursul a 3 ore și 42 de minute, potrivit presei de stat chineze, împărțite în două sesiuni, cei mai puternici doi bărbați din lume au încercat să exploreze modalități de a spori comunicarea și cooperarea și de a preveni dezacordurile dintre cele două guverne care, în exprimarea lui Biden, ar duce la „un conflict, intenționat sau nu”.
Pozițiile rămân așa cum erau și niciunul dintre ei nu a cedat. Dar simplul fapt că întâlnirea a avut loc a reprezentat deja un progres.
Întâlnirea a început cu un schimb de cuvinte conciliante și o declarație de bune intenții. Biden, așezat în fața șemineului din Sala Roosevelt de la Casa Albă; Xi Jinping, într-una dintre sălile cavernosului Palat al Poporului. S-au salutat cu căldură și zâmbete largi.
„Trebuie să stabilim garanții de bun simț, să fim clari și onești acolo unde suntem în dezacord și să colaborăm acolo unde interesele noastre coincid”, a spus Biden, care a clarificat că este o chestiune de „conducere mondială responsabilă”. La rândul său, Xi a lansat un apel pentru creșterea „colaborării și comunicării”. China și Statele Unite „trebuie să se respecte reciproc, să coexiste pașnic și să colaboreze, astfel încât ambele națiuni să beneficieze”, a spus el.
Într-o conversație pe care Beijingul a descris-o drept „francă, constructivă, substanțială și fructuoasă”, cea mai mare parte a timpului a fost dedicată Taiwanului, insula autonomă pe care China o consideră parte a teritoriului său și care a devenit cea mai spinoasă problemă din relația dintre cele două mari puteri.
În primele zile ale lunii octombrie, Beijingul a trimis aproape 150 de avioane să survoleze zona taiwaneză de apărare aeriană; În aceeași lună, Biden a provocat consternare în China declarându-și disponibilitatea de a ajuta Taiwanul militar dacă insula va fi atacată, într-o aparentă schimbare a poziției oficiale.
Guvernul SUA a fost nevoit să renunțe la aceste declarații și să clarifice că poziția Washingtonului a rămas neschimbată.
Biden a subliniat astăzi că Statele Unite „se angajează ferm în încercările unilaterale de a schimba status quo-ul” și a apărat necesitatea menținerii „păcii și stabilității” în strâmtoarea Formosa.
„Situația din strâmtoarea Taiwan se confruntă cu o nouă rundă de tensiuni, deoarece autoritățile taiwaneze au încercat în mod repetat să se sprijine pe Statele Unite pentru independență, iar unii din Statele Unite intenționează să folosească Taiwanul pentru a controla China. Este o tendință foarte periculoasă”, a avertizat Xi în cadrul ședinței, potrivit declarației difuzate de Ministerul său de Externe.
Dacă vor exista mișcări în direcția unei declarațiai oficiale de independență a insulei, China „va lua măsuri decisive”, a spus președintele chinez și secretarul general al Partidului Comunist al țării sale.
La rândul său, Biden a exprimat îngrijorarea SUA cu privire la situația drepturilor omului în general și, în mod specific, cu privire la „practicile Chinei din Xinjiang, Tibet și Hong Kong”.
Washingtonul acuză Beijingul de încălcări brutale ale drepturilor omului ale minorităților din cele două regiuni autonome din vestul Chinei continentale și de o deteriorare gravă a libertăților pe care promisese să le garanteze până în 2049 în fosta colonie britanică.
Potrivit Casei Albe, președintele SUA a abordat și „importanța unui Indo-Pacific liber și deschis” și a comunicat „determinarea” Statelor Unite de a-și îndeplini „angajamentele în acea regiune”.
Liderii au abordat și, conform administrațiilor lor, chestiuni precum Afganistan, Coreea de Nord sau Iran. Ei au convenit să colaboreze pe probleme precum energia și schimbările climatice, precum și „să continue să mențină contacte strânse în diferite moduri pentru a redirecționa relațiile chino-americane pe calea dezvoltării stabile și solide”, potrivit Beijingului.
Au lipsit din conversație, potrivit oficialilor de la Washington, viitoarele Jocuri Olimpice de iarnă care vor avea loc în capitala Chinei în februarie anul viitor. Diverse organizații pentru drepturile omului au lansat apeluri pentru boicotarea lor, ca o condamnare a tratamentului minorităților musulmane din Xinjiang.
Relația dintre cele două țări este cea mai proastă de când ambele au restabilit diplomația oficială în 1979.
”Când doi elefanți se luptă, iarba de dedesubt moare”, scrie El Pais. Iar o luptă între doi colosi precum Statele Unite și China, cele mai mari două puteri economice ale lumii, are repercusiuni pe tot globul.
Biden, care a luat cuvântul primul, i-a cerut lui Xi să se asigure că competiția dintre cele două țări nu duce la „un conflict deschis” și a propus stabilirea „barierelor bunului simț”. Problema constă în ceea ce înțelege fiecare guvern prin bun simț.
Președintele SUA a subliniat în mod repetat că drepturile omului se află în centrul agendei sale externe și a avertizat că va apăra autonomia Taiwanului și va condamna abuzurile uigurilor și ale altor minorități din regiunea Xinjiang.
Dar Xi a ajuns la numirea impregnată de putere, recent consacrată de Partidul său Comunist ca figură istorică, lucru care deschide calea pentru un al treilea mandat și, de facto, controlul sine die al statului. Nimic din deriva autoritară a țării nu pare să-și fi diminuat viitorul.
„Trebuie să fim clari și sinceri în ceea ce nu suntem de acord și să lucrăm împreună în ceea ce coincid interesele noastre, în special în probleme globale și vitale, cum ar fi schimbările climatice”, a spus Biden la începutul întâlnirii.
Acesta pare terenul pe care cele două puteri se înțeleg cel mai bine, așa cum s-a demonstrat săptămâna trecută la conferința climatică de la Glasgow, un fel de armistițiu pe fondul unei escalade a tensiunilor pe multiple fronturi: economic, cu un război al tarifului curentului electric; militar, în conformitate, printre altele, cu întărirea armelor nucleare de către Beijing; și tehnologic, prin acuzațiile de tâlhărie și spionaj.
În salutul său de deschidere, Xi s-a referit la Biden drept un „vechi prieten”. Sunt, fără îndoială, vechi cunoștințe, despre care s-a discutat temeinic în trecut, când americanul era vicepreședinte al Administrației Obama.
Dar că nu sunt prieteni este un lucru pe care americanul dorise să lămurească în țara sa, unde opoziția republicană s-ar arunca la gâtul lui dacă dă dovadă de mai multă flexibilitate decât republicanul Donald Trump față de gigantul asiatic.
Atât conservatorii, cât și progresiștii sunt de acord în Statele Unite asupra necesității unei mâini puternice împotriva regimului în domeniul concurenței economice neloiale sau a abuzurilor drepturilor omului. Biden l-a numit pe Xi „bully” și a spus că nu are „un singur os democratic” în corpul său.
Luni, însă, a fost timpul pentru realpolitik, pentru limitarea pagubelor. În discursul său de la începutul întâlnirii, Xi i-a cerut lui Biden să „îmbunătăţească comunicarea” şi să „coexiste în mod paşnic”, să lucreze împreună pentru „a promova cauza păcii şi dezvoltării mondiale”.
„O relație solidă și stabilă între China și Statele Unite este necesară pentru a promova dezvoltarea respectivă a celor două țări și pentru a proteja un mediu internațional pașnic și stabil”, a adăugat președintele chinez, care a fost însoțit la întâlnire de cei mai de încredere consilieri ai săi. Printre aceștia, ministrul de externe Wang Yi și vicepremierul Liu He, omul de referință al lui Xi pentru problemele economice.
Așteptările de la întâlnire au fost scăzute. În loc să construiască o cale de colaborare, liderii au căutat modalități de a nu agrava ostilitățile.
Beijingul intenționează să-și reînnoiască forțele armate în 2035 și să le transforme într-o armată care poate rivaliza și chiar înfrânge cu Statele Unite în 2049.
Washingtonul este profund îngrijorat de sporirea arsenalului nuclear chinez, precum și de prezența militară chineză în creștere, în Taiwan.
Videoconferința este a treia conversație directă dintre cei doi lideri de la sosirea lui Biden la Casa Albă, în ianuarie. În prima, în februarie, liderul american a criticat represiunea împotriva Hong Kong-ului și abuzurile uigurilor și ale altor minorități din regiunea Xinjiang.
