Dorin Tudoran şi pamfletul


    Am vrut inca de acum doua saptamini sa anunt aparitia unui blog foarte bun, cel al lui Dorin Tudoran, dar vremurile nu m-au lasat. Am acum un motiv in plus pentru ca scriitorului i s-a parut ca articolul meu despre pamfletarie ar avea ceva potential. As vrea sa remarc, pe linga articolele excelente, calitatea foarte buna a comentariilor.
    Am gasit doua pasaje micute, primul al lui Tudoran, al doilea al lui Mihai Iovanel (apare la comentarii) care ar putea rezuma cit de cit tema pamfletului azi.

    nu este vina pamfletarilor Vinea şi Arghezi că ne-am ales cu toate cele enumerate de Costi Rogozanu. Mai degrabă este vina celor despre care Arghezi, Vinea, Cocea şi alţi mari pamfletari au scris prea puţine pamflete.

    A doua – ne-am ales, totuşi, cu ceva. Cu o publicistică extraordinară, despre care şi Costi Rogozanu, mai de curând, şi subsemnatul, mai de mult, am învăţat pe băncile universităţii.Va veni şi rândul altora să înveţe despre şi de la acea publicistică.

    Adevărat, pamfletul nu schimbă năravurile omului. Că un poem ar trebui s-o facă, iarăşi este adevărat. Că o face, este greu de dovedit. Nu ştiu dacă arghezianul Baroane! şi tot arghezianul  “Niciodată toamna nu fu mai frumoasă sufletului nostru iubitor de moarte” se adresează aceluiaşi tip de cititor şi, ca vehicole, servesc acelaşi obiectiv.

    (Tudoran)
    Era amuzant Arghezi cand nimicea un ministru legandu-se de negul de pe nasul lui: dar astazi sigurul loc in care ar mai putea scrie lucuri din astea ar fi, vai, “Romania mare”. (Iovanel)

    Eu as mai recomanda doar o alta rabufnire anti-pamflet pentru ca inca ma amuza un exemplu cu Ploiestiul…

    Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here