Ludovic Orban pune bazele unui nou partid politic, după ce conducerea PNL a fost preluată de Florin Cîțu (cu susținerea președintelui României, Klaus Iohannis), iar fostul lider al liberalilor a nu s-a regăsit în noua formulă.

Potrivit surselor citate, Orban va părăsi grupul parlamentar al PNL și va anunța noul proiect politic, pe care în prezent îl susțin și aproximativ 50 de parlamentari, nemulțumiți de „echipa Cîțu”.

Noul partid va fi doar ultima ”așchie” ruptă din PNL, partid în care a devenit o ”tradiție” ca nemulțumiții care pierd alegerile interne să plece, să facă un nou partid, care să dispară ulterior în timp din cauză că nu poate rezista competiției cu partidul-mamă.

Așa s-a întâmplat cu toate încercările de a construi replici liberale soldate în cele din urmă cu eșecuri răsunătoare:

PNL-Câmpeanu, PNL-Aripa Tânără, PL-93, Noul Partid Liberal (NPL), PNL-CD (Niculae Cerveni) și, cel mai recent, ALDE (partidul creat de Călin Popescu Tăriceanu după ce acesta, ca și Ludovic Orban acum, a pierdut șefia PNL în favoarea lui Crin Antonescu).

Decizia lui Ludovic Orban de a pleca din PNL este legată direct de pierderea alegerilor interne.

Orban a fost considerat vinovat pentru că a pierdut alegerile din decembrie 2020, când PNL a luat numai 25% după ce la începutul anului era cotat cu aproape 50% în sondaje! 

De asemenea, liberalii l-au taxat pe Orban pentru că a negociat în favoarea USR împărțirea ministerelor din Guvernul Cîțu, când a păstrat pentru PNL cele mai proaste portofolii, doar cu scopul ca USR să-l susțină în fruntea Camerei Deputaților.

Azi, Orban și-a dat tardiv din funcția de președinte al Camerei Deputaților, recunoscându-se astfel înfrânt.

Parlamentarii care îl vor urma sunt oricum victime sigure: în cazul alegerilor anticipate, tot mai probabile din cauza crizei interminabile, ei nu vor mai figura pe listele PNL și își vor pierde locurile în Casa Poporului după numai un an și câteva luni de la ultimele alegeri.

Partidul lui Orban are șanse minime de a trece pragul electoral de 5%, de vreme ce partide cu structuri mari, cu buget și lideri puternici (PMP, Pro România sau ALDE) nu au reușit.

În plus, ascensiunea PMP pe partea dreaptă a eșichierului politic după ce conducerea partidului a fost preluată de Cristian Diaconescu, nu mai lasă loc unei alte formațiuni noi, PNL fiind în continuare forța dominatoare, în ciuda crizei politice.

De altfel, ultimul sondaj INSCOP, publicat în preziua demiterii Guvernului Cîțu în Parlament prin moțiune de cenzură, arată că PNl nu a pierdut mult, în ciuda atacurilor lansate de Ludovic Orban.

PNL este cotat cu 21,9%, față de 25% în alegeri. În schimb, USR este partidul care a decontat cele mai multe dezamăgiri pentru criza din coaliție, partidul lui Dacian Cioloș căzând la 9,8%, după ce obținuse 15% în alegeri.

AUR și-a dublat în schimb scorul, crescând la 17,2% de la 9% în alegeri și demonstrând că el este principalul beneficiar al crizei, alături de PSD, care a crescut și el la 35%, de la 29% în alegeri.