Exclusiv: MVasilescu, cel mai sexy intelectual roman


    Miercuri, 4 martie, zi de aparitie a revistei Academiei Catavencu in care vedeta numarului e “top 50 al celor mai sexy intelectuali”. Se poate spune ca, dupa aceasta data, pentru tine, nimic nu va mai fi la fel ca inainte?

     

    Ştiu şi eu? S-ar putea să primesc oferte pentru vreun pictorial în care să-mi arăt IQ-ul, s-ar putea să mă salute lumea pe stradă, s-ar putea ca într-o bună zi o femeie frumoasă să-mi ceară un autograf prin vreo benzinărie sau în vreun supermarket… Şi mai ştiu eu ce… S-ar putea la fel de bine să nu se întîmple nimic din toate astea sau să se întîmple altele, care acum nu-mi trec prin cap (şi promit, dragă Cristi, că vei fi primul care va afla, în caz că…). Dar „nimic nu va mai fi ca înainte” e o formulă cam radicală pentru un burghez ca mine, care – deşi ploieştean, Bibicule… – nu vrea „revuluţii”… Multe vor fi ca înainte, fără îndoială. Deocamdată, azi, 4 martie, în viaţa mea s-au schimbat următoarele: am primit multe telefoane, sms-uri şi mailuri de felicitare, chiar şi de la persoane cu care nu am vorbit de multă vreme (cînd mi-am dat doctoratul nu ştiu dacă m-au felicitat mai mult de 2-3 inşi, în afară de familie!); m-au sunat Dobrovolschi şi Craioveanu de la Radio Guerilla, m-a sunat Realitatea FM (ca să vorbesc despre mine; de obicei, mă sună radiourile să comentez diverse chestiuni europene, la care cică m-aş pricepe…); colegii de redacţie şi din Adevărul Holding (de care aparţine şi Dilema veche) mi-au spus, zîmbind, ceva de genul „te susţinem! eşti omul nostru!”; fiul meu s-a dus la liceu cu suplimentul ca să se dea mare;  şi alte asemenea lucruri plăcute. Vreo doi colegi şi prieteni mi-au spus: „acum va trebui să te obişnuieşti cu glumele care se vor face pe seama ta…”. Ceea ce îmi este foarte clar, aşa că aştept respectivele glume…

    În rest, totul va fi ca înainte.

     

     

    Ce trebuie sa faci si ce nu trebuie sa faci pentru a ajunge cel mai sexy intelectual din Romania?

     

    Chestia asta cu „trebuie” mă cam încurcă. Eu n-am făcut nimic. Şi nici prin cap nu-mi trecea că „intelectual” şi „sexy” pot alcătui o sintagmă în limba şi cultura română. Să recunoaştem: la noi, predomină „ideea” că a fi intelectual e ceva extrem de serios, metafizic, „înalt”, „elitist”, sobru etc., etc. Aproape inuman. Am întîlnit destui oameni (şi am citit destule texte în presă) pentru care „a fi intelectual” nu se leagă nicicum de activităţi umane fireşti precum – de exemplu – a mînca zacuscă, a face cu ochiul, a asculta o muzică mai lejeră, a-şi da cu cremă pe faţă şi alte asemenea frivolităţi strict necesare. În primii ani de existenţă ai revistei Dilema („de cultură”, deh!, „intelectuală”, care va să zică…), cînd ne-am ocupat de teme precum „Înjurătura la români” sau „Mit, Mitică, mititei” (şi altele…) am primit reproşuri că sîntem prea frivoli şi compromitem „ideea de intelect”. Încăpăţînaţi, inconştienţi sau – pur şi simplu – cu un naturel simţitor bine echilibrat, am continuat să scriem şi să vorbim firesc despre cultură, idei, intelectuali etc. Am, aşadar, un oarecare antrenament în această privinţă. Şi totuşi: ideea unui top al intelectualilor sexy nu mi-a trecut prin cap.  Drept pentru care mărturisesc: n-am făcut nimic. S-a nimerit ca nişte distinse doamne plus Dragoş Vasile (juriul, adică) să-mi decerneze acest „titlu”. O să-l port cu un aer firesc şi cu mulţumirile de rigoare.

     

     

    Am banuiala ca pentru a ajunge acolo, obligatoriu, trebuie sa mergi la sala. Ai tras tare la sala?

     

    Îmi pare rău, dar încep să devin cu totul neinteresant şi o să-ţi nenorocesc, dragă Cristi, traficul pe blog. N-am călcat într-o sală de sport de cînd am terminat facultatea.  Fac un pic de jogging în weekend (căci în cursul săptămînii n-am timp), joc tenis vara cu fiul meu, şi în rest – nimic. Stau bine cu genetica – asta e explicaţiunea, cred. Aşa că se potriveşte perfect discursul de tip „Premiile Oscar” sau „Premiile MTV”: „Mulţumesc părinţilor mei!”.

     

    Dar la sala de lectura? Ai tras tare la sala de lectura?

     

    La sala de lectură am tras. Pasiunea pentru gazete de acolo mi se trage: cînd eram student, am stat zile întregi la BCU şi am citit colecţii întregi de ziare şi reviste vechi. Aş relua oricînd, dacă aş avea timp, această frumoasă ocupaţiune: să te îmbarci frumos, să ieşi din casă special ca să te duci la bibliotecă şi să stai cîteva ceasuri în sala de lectură… Nu-i aşa că pare din alte vremuri? Dar – credeţi-mă – e mai plăcut şi mai interesant decît un search pe Google

     

    Acum, ca dilematicii  au dominat evident topul A.C. in primii 20, va ginditi sa dublati sloganul revistei si eventual sa si puneti pe prima pagina – alturi de “sint vechi, domn’le”! – si “sint sexy, domn’le”?

     

    Nu, am altă idee, mă duc mîine să o înregistrez la OSIM ca marcă: „Dilema veche, revista cu cel mai sexy IQ din România!”.

    mircea

     

    Ce zic/ce-au zis fetele despre clasarea ta pe podium? Crezi ca vei avea nevoie de acum inainte de protectie speciala macar printre studentele tale de la Litere?

     

    Dar ce vă imaginaţi, stimate domn, despre studentele de la Litere?… Se poate?… Studentele de la Litere sînt, în primul rînd, deştepte şi simpatice. Prin asta, am cea mai bună protecţie posibilă: e foarte plăcut să ai de-a face cu oameni deştepţi şi simpatici, asta menţine tonusul…

     

     

    Doar intre noi, ca nu ne aude nimeni: cine e pentru tine cea mai sexy intelectuala din Romania?

     

    Sincer? Îmi ceri imposibilul: îmi plac atît de multe lucruri pe lumea asta, mă uit cu atîta curiozitate şi cu atîta plăcere la oamenii şi la lucrurile din jurul meu, am învăţat, în timp, să mă bucur de orice detaliu frumos şi interesant, încît nu sînt capabil să răspund la întrebări cu „cel, cea, cei, cele mai…”. Nu mă crede nimeni, dar eu nu am un cîntec preferat, o carte preferată, un film preferat etc., pentru că îmi plac mai multe din fiecare categorie (sau îmi plac „părţi”, elemente, detalii…).  Aşa că las pe seama Academiei Caţavencu problema: aştept un supliment cu „cele mai sexy intelectuale” şi – dacă mi se va face onoarea – voi accepta să fac parte din juriu aşa, dilematic cum sînt…

    BONU. Un Martisor muzical de la Mircea Vasilescu:

    „Doamnelor, domnisoarelor si doamnelor. Ştiu că ascultaţi mai degrabă muzică anglo-americană, aşa că daţi-mi voie să vă inoportunez cu ceva mai de nişă: Piccola Orchestra Avion Travel, o trupă din Napoli, şi o piesă intitulată
    Sentimento, despre timpul care, pe deasupra mării, nu trece niciodată, dar care ne caută şi ne găseşte. O melodie „de corazon”, cum zice o fostă studentă de-a mea de Litere, frumoasă şi deşteaptă (a propos de întrebarea de mai sus):

     

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here