Îi ajutăm sau le plîngem de milă (în versuri), ca A. Păunescu?
Îl văd pe Adrian Păunescu la Realitatea. Vorbeşte despre oamenii loviţi de inundaţii. Le plînge de milă. Cred că onest în ceea ce îi priveşte. Problematizează însă politicianist. Statul slab! spune poetul-senator, ca şi cum acest val de inundaţiu ar fi o noutate în România sau ca şi cum ar avea culoare politică. Să fi uitat Adrian Păunescu de inundaţiile care i-au lovit pe români pe vremea cînd preşedintele ţării era hidrologul Iliescu? Din 1992 încoace Parlamentul şi guvernele care care au tot frecat pisica inundaţiilor nu puteau da o lege împotriva despăduririlor ticăloase? (Adrian Păunescu a compus o poezie ad hoc şi o citeşte la Realitatea, cu vocea specifică.şi cînd Corina Drăgotescu se miră de reacţia lui, poetul îi spune că ar mai lipsi să-l acuze că el a provocat inundaţiile!)
Pădurile României au fost chelite odios cu ajutorul nonacţiunii legislative a Parlamentului şi cu cel al lipsei de reacţie ţintite ale guvernelor ai căror premieri s-au tot dus să constate inundaţiile. Dacă azi orice aversă de ploaie provoacă diluvii, cauza de profunzime e complicitatea parlamentarilor cu cei care au executat pădurile de la rădăcină şi a guvernelor care în loc să le dea la cap, cu legea, celor care se îmbogăţesc din crime împotriva mediului se muţumesc să bandajeze efectele acestor crime. Speram din partea lui Adrian Păunescu să-i arate măcar cu degetul pe marii ticăloşi. Şi mai speram să-l aud că dă şi el un ban – dacă tot e statul slab – pentru loviţii de furia apelor.Din postura unui poet sărman, senatorul a contribuit cu o poezie. Noi ăştia care nu scriem versuri la moment poate că le trimitem, ţintit, ceva bani celor care au ajuns pe drumuri Fiecare cît poate. N-o fi mare lucru, ca donaţie individuală. Eu vreau să ţintesc trei milioane, în bani vechi. Dar de ici de colo, omul are măcar de unde să înceapă sau cel puţin să se dezmeticească de pe urma loviturii pe care a primit-o. Trimiteţi prin mandat poştal nişte bani pentru amărîţii loviţi de ape. Cred că e de preferat, decît să ne ascundem în spatele oftaturilor sau să le transmitem versuri sinistraţilor.
