INTERVIU cu un specialist OMS despre importanța ventilației – ”arma secretă” anti-COVID
Pandemia de Covid se prelungește în întreaga lume, înregistrând deja peste 277 de milioane de cazuri de persoane infectate și aproape 5 milioane și jumătate de victime.
Iarna este încă lungă și lumea va fi obligată să petreacă mult timp în interior, unde virusul se răspândește foarte ușor. Vaccinarea, spălarea mâinilor, distanțare, măști – totul s-a făcut, și deși în Italia decesele sunt mult mai puține decât acum un an, infectările sunt din ce în ce mai multe. Virusul ucide mai puțin, dar este încă aici.
Mai putem face ceva pentru a scăpa de el? A cincea opțiune se numește ventilație și acum și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) își propune să-i comunice importanța. OMS invită pe toată lumea să nu rateze o oportunitate care ar putea fi decisivă pentru a atenua riscul de infectare în medii închise.
Ziarul El Mundo a discutat despre asta cu Luca Fontana, toxicolog, ofițer tehnic la Organizația Mondială a Sănătății, care se ocupă de controalele inginerești de mediu pentru centrele de tratament Covid.
El Mundo: Pentru a înțelege cum să combatem coronavirusul, trebuie mai întâi să înțelegem cum se transmite; care este principala cale de contagiune?
Luca Fontana: Sars CoV-2 este un virus transmis prin aer, iar infecția apare în urma expunerii la fluide respiratorii infecțioase care sunt eliberate sub formă de particule de diferite dimensiuni în timpul expirației. În timp ce particulele mai mari se depun rapid la sol sau pe suprafețe, iar particulele mai mici (aerosoli) rămân suspendate în aer pentru o perioadă mai lungă.
Persoanele care se află în imediata apropiere a unei persoane infectate se pot infecta prin inhalare directă și prin depunerea de particule infecțioase pe mucoasele expuse.
Mai ales în medii închise prost ventilate sau aglomerate, aceste particule infecțioase se pot acumula în aer și pot fi inhalate: în plus, pe măsură ce apropierea de persoana infectată crește, crește și concentrația de aerosoli și, în consecință, riscul de infectare.
În prezent, există dovezi limitate de transmiterea virusului ca urmare a atingerii de suprafețe (obiecte sau materiale care pot fi contaminate cu viruși precum ustensilele, mobilier etc.
Nu sunt vaccinurile suficiente pentru a ne apăra?
Indiferent de modul de transmitere, vaccinurile ne ajută sistemul imunitar să ne protejeze în mod serios, dar știm că impactul lor asupra transmiterii virusului este limitat: sunt eficiente în a ne proteja de forme grave ale bolii COVID 19 și deces, dar nu sunt la fel de capabile să ne apere împotriva infectiei, asa că virusul continuă sa circule în comunitate, deși mulți oameni rămân asimptomatici.
Cu omicron asistăm la un număr alarmant de reinfectări. Asta nu înseamnă înfrângerea vaccinurilor, pentru că acestea mentin functia crucială de reducere a presiunii asupra sistem de sănătate, dar circulația virusului ne împiedică să ne recăpătăm normalitatea vieții și ar putea favoriza apariția unor noi variante ale SARS-CoV-2.
Și măștile?
Cum spălarea mâinilor și alte măsuri de precauție ajută la reducerea posibilității de infecție, dar nu o elimină, măștile chirurgicale, dar cu atât mai mult cele FFP2, ajută la reducerea cantității de aerosol inhalat și împiedică depunerea particulelor mai mari pe mucoase.
Ele nu elimină însă riscul de infectare, mai ales pentru cei care se expun la o concentrație mare de particule în aer și perioade prelungite de expunere.
De asemenea, măștile trebuie utilizate corect și întotdeauna în interior, ceea ce nu se întâmplă la fel de des. Ne gândim la școli și birouri în care elevii și muncitorii petrec ore lungi zile.
Și, de asemenea, la alte medii închise unde dintr-un motiv sau altul nu putem purta masca, precum restaurantele.
În exterior, aerosolii se dispersează și se diluează aproape imediat în aer, astfel că se observă foarte puține infecții în comparație cu mediile închise.
Există alte căi de ieșire din pandemie?
Să se continue distanțarea, bunele practici de igienă, folosirea măștilor, vaccinarea, dar fără îndoială crește serios importanța de a asigura gestionarea riscului de contagiune și prin ventilarea adecvată a încăperii. Ventilația permite reducerea concentrației de aerosoli infecțioși în aer și deci reduc riscul de infectie.
Dar ce înseamnă aerisire? Constă în aducerea aerului proaspăt și curat din exterior spre interior și trimiterea aerului expirat, împreună cu aerosolul infectat, în exterior. O măsură inginerească importantă pentru atenuarea riscurilor este ventilația mecanică controlată, dar se poate interveni și prin ventilație simplă, adică deschiderea ferestrelor.
Această a doua opțiune, însă, pe lângă costurile semnificative de energie și mediu datorate pierderii de căldură, nu permite nici un control asupra eficacității măsurii de protectie. În ultimii ani, urmând exemplul problemelor de calitatea aerului din interior, au fost dezvoltate și purificatoare de aer, adică sisteme care filtrează aerul din interior pentru a reduce riscul de contagiune.
Desigur, nu sunt o soluție permanentă și ventilația este încă prima opțiune. O soluție promițătoare pentru limitarea costurilor este ventilația personală sau schimbările de aer limitate la zona de respirație a fiecărui subiect atunci când se află într-o poziție fixă.
Dar bolile respiratorii nu s-au vindecat întotdeauna cu vaccinuri?
În general, că vorbim de boli respiratorii sau nu, vaccinurile au reprezentat un mare progres pentru sănătatea publică. Luați în considerare eradicarea variolei și a poliovirusului de tip 3 care a provocat de fapt poliomielita. Cu toate acestea, istoria ne învață că vaccinarea nu este întotdeauna glonțul magic.
Uneori, au fost necesare intervenții pentru reducerea sau eliminarea bolilor. Exemple interesante sunt holera, febra galbenă și malaria.
În multe țări, holera a fost eliminată prin îmbunătățirea sistemului de distribuție a apei și a sistemului de canalizare. Febra galbenă și malaria prin lucrări de reabilitare care au durat ani și investiții semnificative, dar astăzi nu mai avem epidemii de holeră și malarie în Europa, de exemplu.
Echiparea unei clădiri cu ventilație mecanică controlată este o investiție mare?
Cât ne costă această pandemie? Costul în vieți umane este pur și simplu incalculabil, un dezastru. Dar în plan economic și social ne putem imagina care sunt costurile. Foarte mari. Terapii, spitalizări, decese indirecte ale celor care nu au avut acces la asistență medicală precum și toate activitățile economice care suferă și bursele care se prăbușesc: totul plătește consecințele negative ale Covid.
Pandemia ne-a perturbat viețile, economiile și trebuie să ne punem în ordine ideile. Nu vom ieși din această situație pe termen scurt. Avem nevoie de o schimbare structurală în abordarea pandemiei, trebuie să începem să gândim pe termen lung.
Este clar că nu ne putem gândi la crearea unui sistem de ventilație mecanică controlată în toate clădirile pe timp de noapte. Dar este important să începem. Am putea începe să evaluăm starea ventilației, să o îmbunătățim sau să reducem ocuparea spațiilor. Și, de asemenea, să comunicăm mai bine importanța eficacitatea ventilației pentru a reduce riscul de infecție.
Astăzi putem vedea lista de alergeni în orice restaurant dar nu știm dacă este dotat cu ventilație eficientă: trebuie să țintim asta. Indiferent cât de mare este investiția inițială, aceasta va fi totuși acceptabilă în comparație cu beneficiile viitoare. Rămâne apoi la latitudinea guvernelor să decidă dacă și cum să promoveze această schimbare. Până la urmă, în Italia există un bonus de reînnoire de 110% despre care se vorbește mult zilele astea: de ce să nu includem și ventilația printre posibilele lucrări?
Ventilația ar aduce beneficii suplimentare în lupta cu Covid?
Bolile respiratorii sunt principalele cauze de deces și dizabilitate în lume. Aproximativ 65 de milioane de oameni suferă de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și 3 milioane mor în fiecare an, ceea ce o face a treia cauză de deces la nivel mondial.
Aproximativ 334 de milioane de oameni suferă de astm, cea mai frecventă boală cronică a copilăriei care afectează 14% din toți copiii din întreaga lume. Pneumonia ucide milioane de oameni în fiecare an și este una dintre principalele cauze de deces în rândul copiilor sub 5 ani.
Peste 10 milioane de oameni dezvoltă tuberculoză (TB) și 1,4 milioane mor din cauza ei în fiecare an. Îmbunătățirea calității aerului pe care îl respirăm ar aduce beneficii enorme vieților noastre și ar putea atenua riscul de infectare nu doar cu Covid, ci și cu toate celelalte boli respiratorii acute și cronice.
De ce OMS nu a comunicat mai incisiv importanța ventilației?
Este adevărat că inițial s-a pus puțin accent pe transmiterea prin aer în afara instituțiilor medicale. La începutul pandemiei se credea că modul de transmitere era prin picături și că aerosolul a jucat un rol marginal. Problema a făcut obiectul multor dezbateri în cadrul OMS, care totuși a recomandat întotdeauna ventilația și distanțarea ca măsuri de atenuare a riscului.
Din păcate, până în prezent nu avem o metodologie definită pentru a spune dacă un agent patogen este transmis prin aer sau nu și de aceea dezbaterea științifică a fost deosebit de aprinsă.
Ce face OMS acum pentru a promova ventilația?
Lucrăm cu diverși experți din 2020 și au fost deja publicate câteva documente tehnice. „Foaia de parcurs pentru ventilație”, de exemplu, oferă recomandări concrete cu privire la modul de îmbunătățire a ventilației interne. Alte lucrări importante sunt în desfășurare în prezent.
În ultimele luni, un grup de lucru format din virologi, specialisti in boli infectioase, ingineri, arhitecti, fizicieni lucreaza la modul de cuantificare a riscului de transmitere a Covid-19 pe calea aerului.
Exista doua proiecte: primul are ca scop crearea unui model fizic care sa fie livrat guvernelor din care se pot ghida singure pentru a dezvolta standarde de ventilatie in mediile publice. In momentul de față, de exemplu, în restaurante, ventilatia ar trebui sa se refere nu doar la controlul mirosurilor si temperaturii, ci la un standard de ventilatie specific infectiei.
Al doilea proiect este un instrument disponibil tuturor prin care se va putea calcula riscul de contagiune. De exemplu, dacă am vrut să organizez o cină la mine acasă, pot introduce datele cu dimensiunea camerei, numărul de invitați, ventilația existentă sau dimensiunea ferestrelor. Instrumentul îmi va spune care este riscul real în casa mea, mă poate sfătui să limitez numărul de oaspeți sau îmi va spune cât timp să deschid ferestrele în fiecare oră pentru a diminua riscul de contagiune. Modelul va trebui validat înainte de a putea fi publicat și sperăm să-l putem pune la dispoziție în primele luni ale anului 2022.
