Jurnal SARS-CoV-2
Intru zilnic între 12 şi 14 la Realitatea FM în legătură directă cu ascultătorii. Voi strânge şi aici unele din observaţiile dvs.. E important să observăm şi cum ne evoluează frica, nu doar gripa:
23 martie
A mai inregistrat iohannis o pastila motivationala cu spalati-va pe maini. Au transmis-o televiziunile. Intre timp, oameni cu care vorbesc zilnic la radio par sa puna agenda mult mai in ordine:
1. Ma suna personal medical din toata tara sa-mi spuna ca nu au echipament de protectie.
2. Ma suna oameni ramasi fara job sau oameni care inca au unul care nu se mai gandesc la virus, se gandesc la rate, facturi, chirii, medicamente.
3. Ma suna varstnici care sunt acum luati la 13-14 de toata lumea sa imi spun ok, suntem (aproape) inchisi in case, dar cum ne luam de-ale gurii, cum ne luam tratamentul etc. Aici autoritatile locale tbuie sa lase panselutele si sa-si puna tot personalul si resursele la ajutorare.
4. Ma suna cei care inca au afaceri mici sau au de lucrat cu apia sau cu nu stiu cine – cum facem toata hartzogaria pt fonduri fara sa ne inghesuim pe la toate ghiseele din primarii notariate etc.
In aceste conditii nu vad decat un ocean intre autoritati si nevoile imediate.
P.s. Da, sunt si din aia care suna sa-mi recite din arsenie boca. Lor le inchid. Imi pare rau, nu am timp de dezbaterea cu lingurita. E clar ca biserica a ratat o misiune simpla: sa ii anunte pe enoriasi ce i-a anuntat pe ei statul roman, cel care le plateste salariile.
24 martie
Anuntul presedintelui, atat de fierbinte dorit de multe
voci publice, a venit. Cele mai dure masuri ii privesc pe cei de peste
65 de ani, in mod traditional ignorati si besteliti toata ziua de
anumite segmente care se considera active si vitale tarii.
Problema e ca oamenii suna si ne spun:
– ok stam inchisi in casa dar nu avem provizii nu avem medicamente, cine ni le ia
– ok stam inchisi in casa dar nu ne raspund la telefoane autoritatile locale
– ok stam inchisi in casa dar copiii nostri sunt in tari straine si nu stim de la cine putem cere ajutor
(un
domn mi-a povestit problema cu „suflatul in iaurt”, oprirea mastilor la
vama din diverse motive, masti destinate protejarii angajatilor si a
altor categorii care nu stau acasa in aceste zile – e marfa comandata
din Asia preponderent)
Problema
a fost mutata pe „local”, pe comunitate, in momentul anuntului. Acum se
vad liderii locali la lucru, capacitatea de a ajuta i categorie foarte
larga – sunt milioane de oameni.
Dupa
vanatoarea mediatica de varstnici mi-e ca vom trece la etapa: dom’le
asa cum ieseau cum nu ieseau, aveau grija de ei, ba chiar si de copiii
nostri, dar pregatiti sa avem noi grija de ei nu prea suntem..
In
fine, la nivelul comunicarii mediatice mainstream observ o combinatie
foarte placuta puterii: dorinta de urmarire si pedepsire a
neascultatorilor, a penalilor virali, merge uns cu o intelegere deplina
pentru criza, autoritate, protejarea puterii in aceste momente de
cumpana. Nu-mi place nici critica de dragul criticii, ca doar n-a
prevazut cineva virusul, dar totusi tonul ar trebui sa fie mai critic in
astfel de momente in relatie cu puterea.
25 martieCe
am mai vorbit la telefon cu oamenii. Ca o observatie generala, pe
nimeni nu intereseaza armata in strazi si imaginile apocaliptice
difuzate mainstream. Au altele pe cap:
–
un domn shofer, sotia lucreaza infirmiera, spune simplu: aia care au
luat astia 30 de ani trebuie sa vina sa dea inapoi. El lucreaza 12 ore
pe zi si nu are mai nimic, vrea „inapoi ce s-a luat” fara alte
negocieri.
– de ce
filtrele de armata nu se ocupa de protectia (prin filtre de dezinfectare
si altele) cadrelor medicale la intrarea in spital – corturi de triaj
echipament etc. asta in loc de defilare pe strazi
–
ce facem cu chiriile? O doamna care lucra in rideshare-ing intreaba ce
sprijin pot primi cei care pierd jobul dar au chirii de platit
–
un domn care are sotia insarcinata data in concediu fara plata de
angajator. Mai lucreaza doar el, tot uber sau ceva de genul asta. Cum o
va duce cu un venit de max 2000 pe luna in Bucuresti? Spune ca in ritmul
asta va iesi la dat in cap.
–
o doamna de peste 65 de ani are sotul operat de cancer de colon. E de
cateva zile in recuperare. Ii e frica de momentul in care vor trebui sa
plece acasa. Cei de la urgenta ii cer bani pentru transport (de undeva
dintr-un oras mare intr-un sat din Transilvania). Nu stie cand va fi
externat, ii e frica si de ce va sa vina cu virusul, cu ei amandoi
prinsi in spital.
– domn care imi spune cum e hartzuit de o firma de recuperare credite cu amenintari si alte alea
Tocmai
am vazut o poza mareata cu presedinte premier ministri intr-o sala
grandioasa cotroceneascã. Le-as face o sedinta cu oamenii de mai sus.
(-
am intrat putin si cu Boc la tv, care lauda sponsorizari diverse. Mi-a
zis ca nu se gandeste la plafonarea chiriilor, pt ca va da in primire
noi zone de constructii care vor scadea automat preturile)
