Lucian Pintilie, dictatorul…


      Lucian Pintilie nu dă interviuri în România. O excepţie absolut notabilă: i-a răspuns lui Ioan Groşan la cîteva întrebări, cînd să împlinească 75 de ani. Interviul a apărut azi în Ziua (www.ziua.ro). După cum sună întrebările am impresia că Groşan i le-a adresat în scris. Cu o greşeală de datare, corectată de Pintilie în primul răspuns: „Bricabrac” n-a apărut anul trecut la Humanitas, ci în 2003. Cartea, în treacăt fie spus, e o splendoare editorială. Unele întrebări sînt de circa trei ori mai lungi decît răspunsurile. Primele au o anumită scorţoşenie pe care o pun pe seama emoţiei lui Groşan, chiar şi în scris, că-i ia un interviu Maestrului. De-abia în ultima l-am recunoscut pe iscoditorul şi inocent-zîmbitorul Groşan, care povesteşte o scenă din „Prea tîrziu”, cu sute de mineri figuranţi: „Dvs eraţi cocoţat pe o platformă, în mijlocul lor, şi le dădeaţi indicaţii prin portavoce… Minerii trebuiau să strige, conform scenariului, „Nu închide minele! Nu închide minele!” Au strigat ei ce-au strigat, s-au tras mai multge duble, apoi dvs le-aţi mulţumit. Probabil la sugestia lui Titi Popescu, producătorul filmului, ori pur şi simplu spontan, bucuroşi că luaseră, ca figuranţi, nişte bani în plus şi că vor rade, nesperat, în drum spre casă, o vodcă, au început să scandeze, cu mare forţă: „PIN-TI-LI-E! PIN-TI-LI-E!” V-am văzut îmbujorîndu-vă uşor, iar cînd aţi coborît de pe platformă mi-aţi spus în treacăt, zîmbind: „Ştii că nu e o senzaţie neplăcută?” De aceea vă-ntreb: v-ar fi plăcut să fiţi, o vreme, dictator, măcar pentru a da drumul filmelor şi spectacolelor unuia, Lucian Pintilie? Pintilie răspunde: „Vai de ţara în care Pintilie are nevoie de bunăvoinţa unui dictator, chiar luminat ca Pintilie, ca să-şi scoată filmele sale întunecate.”     

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here