Madrid-Barcelona, faza grațierilor. Va fi iertarea liderilor catalani momentul de cotitură pentru Spania și Catalunya?
Prim-ministrul Pedro Sanchez are prevăzută pentru ziua de marți, 22 iunie, semnarea unei decizii de importanță istorică pentru Spania, dar și pentru Europa chiar: grațierea a nouă lideri catalani condamnați de Curtea Supremă la ani grei de închisoare (între 9 și 12, pentru acuzații grave ca sedițiune și malversațiune de fonduri publice, confirmate de justiție), pentru referendumul și declarația unilaterală de independență a regiunii Catalunya, pe 1 octombrie 2017.
De ce este gestul său unul care poate schimba relația din interiorul unui stat membru UE? Pentru că el deschide calea nu doar pentru ”reconciliere” – motivul oficial al grațierii anunțate luni de premierul Sanchez-, ci și către un eventual nou referendum pentru secesiunea Catalunyei, unul de data asta nu unilateral, ci cu acordul Guvernului central!
O astfel de ipoteză devine tot mai prezentă pe buzele politicienilor din opoziție, dar și ale comentatorilor.
”Pedro Sanchez a izbucnit în Barcelona pentru a prezenta ca irefutabilă premisa că „reconcilierea” implică eliberarea lui Oriol Junqueras și a restului promotorilor 1-O (nr. – referendumul ilegal de independență). Cu propunerea sa bazată pe argumentul atât de contestat, Sánchez a presupus public că independentistii vor continua să-și promoveze proiectul perturbator imediat ce vor fi eliberați din închisoare. Departe de a le cere pocăință, șeful executivului a propus segmentului secesionist catalan să participe la reproiectarea Spaniei; să construim împreună „un nou proiect de țară”. „Democrația este deschisă pentru o multitudine de proiecte”, a insistat el, știind că Junqueras îi va cere să organizeze personal un referendum de independență imediat ce se va așeza la masa de negocieri privind „conflictul”.
Pasajul de mai sus a fost publicat de prestigiosul ziar El Mundo, dar el exprimă opinia majorității populației spaniole, așa cum rezultă ea din ultimele sondaje de opinie – mare parte nu este de acord cu grațierea liderilor catalani și crede că acest gest de iertare nu va estompa dorința unui nucleu dur cu sediul la Barcelona de a desprinde regiunea de Spania. Scrie același El Mundo:
”În ciuda faptului că a verificat deja prin gura lui Junqueras că mișcarea de independență nu încearcă decât să dinamiteze Spania – „grațierea arată slăbiciunile statului” -, Sánchez s-a declarat convins că „scoțând nouă persoane din închisoare adăugăm sutele de mii de oameni care îi urmăresc” la acel proiect comun nedefinit pe care îl propune”.
Însă El Pais, ziar de stânga deci mai înțelegător cu intențiile Executivului spaniol, citează surse din cabinetul Sanchez care explică altfel decizia majoră aflată pe masa Spaniei, marți, 22 iunie:
”Este o decizie politică și ca atare va fi justificată, deși fără a neglija partea legală. Cele nouă grațieri pentru cei condamnați – alți trei și-au ispășit deja pedeapsa -, cea mai complexă și riscantă decizie a mandatului lui Pedro Sánchez, vor fi argumentate în texte foarte lungi, de aproximativ 30 de pagini pentru fiecare dintre liderii independenței. Explicațiile Guvernului vor pune deoparte situația particulară a deținuților pentru a se concentra asupra adevăratei justificări: „utilitatea publică”, pentru că grațierile vor servi, susține Executivul, pentru „promovarea conviețuriii (n.r. – dintre catalani și spanioli), în Catalunya”.
În textele de argumentare a grațierii, se va acorda o mare importanță gesturilor care arată că există posibilități de a începe o nouă etapă în Catalunya, cum ar fi scrisoarea recentă a lui Oriol Junqueras, liderul ERC condamnat la 13 ani de închisoare, în care face autocritica mișcării independentiste și admite că modul unilateral de secesiune nu funcționează.
De asemenea, tot ca semn al schimbării este invocat discursul de inaugurare a președintelui Generalității, Pere Aragonés (noul șef al Guvernului regional catalan), în care a optat pentru un referendum convenit cu Spania și nu pentru consultarea ilegală care a declanșat evenimentele din octombrie 2017.
Totuși, decizia are un mare cost politic pentru Guvernul socialist al premierului Sanchez, dar El Pais susține că pierderea încrederii populației a fost luată în calcul la Palatul Moncloa:
”În Executiv, sunt pe deplin conștienți de uzura pe care o presupune decizia. Sondajele nu sunt deloc bune pentru Guvern, atât cele publicate, cât și cele realizate intern. De la alegerile de la Madrid (câștigate de Partidul Popular – PP), totul a devenit foarte complicat, deoarece dreapta se regrupează. Însă mai mulți miniștri insistă asupra faptului că este absurd să ne gândim la sondaje, mai rămânând mai mult de doi ani din legislatură și scenariul se va schimba complet.
Sánchez are doi ani în față pentru a obține rezultate tangibile în Catalunya și, mai presus de toate, pentru a întoarce dezbaterea asupra bătăliei teritoriale, care rănește întotdeauna PSOE, spre redresare economică și o soluție mai corectă a crizei. În Catalunya, ultimele alegeri au întărit poziția PSOE și au slăbit foarte mult poziția PP. Numai timpul va demonstra dacă în restul Spaniei va fi invers sau, dimpotrivă, Sánchez și echipa vor reuși să construiască un proiect care să-i entuziasmeze din nou pe spanioli”.
Există motive serioase să credem că ideea grațierii nu e un accident de parcurs al actualului Cabinet sau ”plata” pentru menținerea sa la putere (cu voturile parlamentarilor naționaliști catalani). Bunăoară, vizita Regelui Felipe VI la Barcelona, zilele trecute – un semnal că inclusiv șeful statului ar gira o astfel de acțiune menită să închidă rana istorică dintre catalani și spanioli.
Per ansamblu însă, opoziția pe care o întâmpină inițiativa grațierii nu este una zdrobitoare. Spaniolii sunt mai preocupați acum de vaccinare și de ieșirea din criză, iar un segment din sectorul independentist catalan a realizat între timp că aventura independenței le-a adus numai daune (fuga capitalului din regiune, șomaj în creștere, criza investițiilor etc.), în timp ce ”curajoșii” lor lideri au fugit ca potârnichiile prin Europa (vezi cazul lui Carles Puigdemont, fostul șef al Generalitat în momentul referendumului ilegal, refugiat în Belgia de justiția spaniolă).
Iar până la urmă, marele decident care va judeca dacă grațierea a ajutat sau nu Spania și Catalunya va fi criza pandemică. Dacă țara trece cu bine peste cei doi ani rămași de guvernare Sanchez, scade impactul COVID grație vaccinării (iar spaniolii se injectează masiv!) și economia se reface măcar parțial, nimeni nu va mai pune mare preț pe faptul că aceia care au încercat ruperea unei ”felii” din Spania au scăpat de pușcărie.
Acesta este pariul lui Pedro Sanchez. Unul riscant, dar care poate să-i aducă și potul cel mare în 2023: încă 4 ani la Palatul Moncloa, tot cu Guvern socialist aliat cu naționaliștii catalani și basci, vlăguiți între timp de experiențe dureroase ale luptei cu Madridul și mult mai atenți la punga lor decât înainte.
