…nu buni, da' multi – copii in vitro pentru bani de la stat si din mass media
…Nadya Suleman, din California, si-a ales prost momentul pentru a doua fecundare in vitro cu octupleti. Prima – cu sixtupleti – iesise destul de bine la capitolul investitie – beneficii ( cheltuielile pentru fecundarea in vitro nu sunt acoperite de catre stat). Din sase, trei iesisera cu disabilitati, ceea ce umflase consistent cecurile primite ca ajutor de la stat. Dar un reality show cu doar sase copii nu mai intereseaza pe nimeni, cand avem deja doua (una cu opt copii, altii cu 17 and counting…). Or, banii frumosi, de acolo vin.
Asa ca Nadya a strans din dinti si din punga, a mai fertilizat opt ovule si si le-a insamantat plina de sperante. Estimp, insa, venise criza, iar americanii au devenit tot mai atenti la modul in care se cheltuieste banul public (i.e., al contribuabilului). Cand au aflat ca Nadya nu lucreaza, n-a lucrat si n-are de gand sa lucreze, ca locuieste in casa cu mama ei (care casa, la randu-i, e amenintata cu foreclosure) – au inceput sa se enerveze. Reality show-ul preconizat s-a anulat. Au inceput amenintarile cu moartea.
Calculul s-a dovedit gresit. Criza loveste unde nici nu te-astepti. Si totusi, povestea asta ar merita studiata mai cu atentie, pentru ca are toate ingredientele necesare unei analize a societatii in care traim: instinct matern, mass media, tehnologia reproducerii, welfare state, s.a.m.d. Oameni, viata – 14 vieti mai exact, contra unui cec. Ce se va intampla cu acei copii, daca vor fi si ei penalizati pentru decizia „mamei”, ramane de vazut.
