”Nu există un vaccin pentru Terra. Tinerii vor moșteni dezastrul nostru, ei ne cer să nu le lăsăm o lume distrusă”

”Nu există un vaccin pentru Terra. Tinerii vor moșteni dezastrul nostru, ei ne cer să nu le lăsăm o lume distrusă”

aprilie 16, 2021 0

Economista daneză Inger Anderson, director executiv al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, a cerut țărilor lumii să își intensifice măsurile concrete împotriva încălzirii globale.

În ciuda unei scurte scăderi a emisiilor de gaze cu efect de seră din cauza pandemiei, dacă nu se iau măsuri urgente, planeta se îndreaptă spre o creștere a temperaturii de peste 3 grade Celsius până la sfârșitul secolului.
Impactul schimbărilor climatice se va intensifica și țările vulnerabile vor fi cel mai grav afectate, chiar dacă obiectivele acordului de la Paris de a controla creșterea temperaturii planetei sub 2 grade au fost îndeplinite, a spus Anderson în recenta prezentare a ”Raportul ONU privind deficitul de adaptare 2020”.
Raportul evaluează modul în care țările se pregătesc să facă față încălzirii globale și avertizează că un sfert din țările lumii nu au un plan de adaptare pentru o nouă realitate.
Inger Anderson a vorbit cu BBC despre ce ne rezervă viitorul, ce trebuie să învățăm de la tineri și de ce este necesar să implementăm adaptări inteligente bazate pe natura însăși.
BBC: Ați  subliniat acum câteva zile că „schimbările climatice sunt aici cu noi”. Ce ne așteaptă dacă nu se iau măsuri urgente?
 
Inger Anderson: În acest moment trebuie să înțelegem că schimbările climatice sunt reale, climatul nostru se schimbă rapid și intens. Vedem deja intensitatea mai mare a furtunilor, topirea ghețarilor, secete mai frecvente și inundații.
Dar când luăm în considerare proiecțiile IPCC, grupul interguvernamental privind privind schimbările climatice care este format din oameni de știintă din întreagă lume, vedem că, dacă realizăm acțiunile care au fost convenite la Paris în 2015, creșterea temperaturii la șfârșitul secolului, în 2100, va fi de 3,5 grade.
Deci, avem nevoie de o decarbonizare mult mai rapidă a economiei, deoarece schimbările climatice sunt într-adevăr deja aici și ne afectează viața.
În cadrul unei conferințe din această lună, ați susținut că „nu există vaccin pentru schimbările climatice”. Ce ați vrut să spuneți?
 
Suntem acum în mijlocul unei pandemii care ne afectează viața, ne scutură economiile, provocând pierderi teribile de mame, tați, bunici, surori și frați, soții și soți. Și încă provoacă suferințe nespuse, tristețe, greutăți financiare.
Acum întrezărim puțină lumină la capătul tunelului cu vaccinul, pe lângă celelalte măsuri precum distanțarea, spălarea mâinilor etc. Am găsit o soluție tehnologică care poate fi injectată și dorim să găsim sfârșitul pandemiei. Dar nu există vaccin pentru planetă.
 
Avem oameni de știință mari care au produs vaccinuri într-un an, dar schimbările climatice nu sunt ceva ce putem rezolva într-un an, este ceva la care trebuie să lucrăm în mod constant.
Acum, că Statele Unite se vor întoarce în  acordul de la Paris, mulți cred că „totul va fi bine”. Ați spus însă că, chiar dacă promisiunile convenite la Paris sunt îndeplinite, vom merge cu cu mult peste 2 grade. Care este aprecierea dvs. despre acordul de la Paris?
Acordul de la Paris a fost un mare, mare avans, pentru că toate țările au fost de acord cu ceva. A fost la fel de ambițios pe cât  ar fi dorit mulți dintre noi? Poate că nu, dar așa funcționează negocierile multilaterale, este convenit un punct de mijloc pentru a merge mai departe. La  Paris s-a convenit că ne vom întâlni la fiecare cinci ani, iar țările vor prezenta noi planuri mai ambițioase de reducere a emisiilor, cunoscute sub numele de „contribuții determinate la nivel național ”sau NDC.
Prima întâlnire la cinci ani după Paris urma să fie în 2020, dar a fost amânată din cauza covidului, iar COP26 (Conferința ONU privind schimbările climatice) va avea loc în noiembrie 2021 la Glasgow.
Peste 126 de țări au declarat că vor atinge zero emisii nete de dioxid de carbon sau CO2 până în 2050. Dacă vor îndeplini aceste promisiuni, creșterea temperaturii până la sfârșitul secolului ar fi de 2,7 grade.
În ceea ce privește Statele Unite, îl felicit pe președintele Biden pentru că a anunțat întoarcere țării sale la acordul de la Paris în prima zi de mandat. În programul său electoral,  Biden a promis că va atinge zero emisii nete până în 2050. Dar chiar și ținând seama de această schimbare în Statele Unite, creșterea temperaturii globale la sfârșitul secolului ar fi de 2,5 grade.
El a vorbit despre țările care s-au angajat să „aibă emisii nete zero”, adică să „compenseze” emisiile lor CO2 cu metode care elimină aceste gaze din atmosferă, cum ar fi pădurile, sau mașinile care captează carbon. Dar nu există riscul ca aceste promisiuni să nu conțină soluții reale? De exemplu, ca „zero net ”să se realizeze folosind drept combustibil verde așa-numitele pelete sau butelii de lemn care provin din pădurile tăiate din alte țări?
 
Există o discuție puternică în această privință și, în calitate de șef al Programului ONU pentru mediu, am o opinie puternică cu privire la această problemă. Zero emisii nete înseamnă zero emisii nete.
Nu trebuie să uităm că țările G7, doar aceste șapte economii, emit mai mult de 26%, sau mai mult de un sfert din toate emisiile. Dacă luăm în considerare țările G20, aceste economii produc 78% din toate emisiile.
Deci, toate aceste țări bogate au o misiune în față și trebuie de asemenea, să se solidarizeze cu multe țări care nu nici măcar o sursă de energie pentru întreaga lor populație. Aceste țări au nevoie de energie și vor trebui să facă un salt mare către energie regenerabilă, dar pentru asta au nevoie de bani.
De aceea trebuie să se contribuie cu 100 de miliarde de dolari SUA pe an promiși la Paris pentru un fond pentru schimbările climatice.
ONU Mediu tocmai a lansat „Raportul 2020 privind diferențele de adaptare”, care evaluează modul în care țările se pregătesc să facă față schimbărilor climatice .
Raportul menționează că un sfert din țările lumii nu au un plan de adaptare. Ce ați sublinia cel mai mult la acest raport?
 
Vestea bună este 72% dintre țări au inclus ceva despre adaptare în planurile lor, iar aproximativ 50% au planuri destul de cuprinzătoare. Dar problema este că aceste planuri nu sunt finanțate așa cum a fost promis la Paris.
În 2017 și 2018, mai mult de 500 de miliarde de dolari SUA au fost alocați atenuării, adică reducerii emisiilor de CO2 prin schimbări în sistemele de energie și transport, de exemplu. Dar în această perioadă, doar 30 de miliarde de dolari SUA  s-au îndreptat către planuri de adaptare.
Raportul a evaluat aproximativ 1.700 de planuri de adaptare din diferite țări și au concluzionat că doar 5% din aceste planuri au avut rezultate.  Ne-ați putea da exemple despre ce fel de măsuri  eficiente sunt în acel 5%?
 
Măsurile de adaptare depind de geografia fiecărei țări, de ecosistemele sale și de modul în care schimbările climatice au un impact local.
Dar știm, de exemplu, că pădurile contribuie la umiditatea crescută a  solului și creează un microclimat.  Deci, promovarea agroforestierii prin plantarea culturilor la umbra copacilor este benefică.
De asemenea, am văzut în Asia de Sud-Est, de exemplu că mangrovele reduc impactul vânturilor și protejează populația.
Știm că estuarele cu alge marine sau recife reduc impactul valurilor mari.
Aceste tipuri de adaptări bazate pe protejarea naturii sunt cu adevărat inteligente.
Există, de asemenea măsuri mai moderne în altă parte,  cum ar fi crearea de micro-zone umede în orașe care absorb apa în timpul ploilor abundente.  În loc să ajungă în canalizare, apa merge în zonele umede.
Rotterdam, de exemplu, sau Copenhaga au introdus aceste măsuri pentru a-și reîncărca acviferele, în loc să irosească apa care ajunge să ajungă în ocean.
Acoperișurile verzi, cu plante, pot, de asemenea, să scadă temperatura într-un oraș.
Aveți exemple în America Latină?
 
Alunecările teribile sunt frecvente pe teren abrupt.  Acest lucru se întâmplă în America Latină, știm  însă că, dacă există vegetație pe sol, această vegetație susține structura solului
În Curitiba, de exemplu, au fost plantați mulți copaci, iar temperatura medie a scăzut cu câteva grade. Acest lucru contează, deoarece există o diferență mare între 42 și 38 de grade în timpul unui val de căldură.
Care ar fi ultimul dvs. mesaj către cititori despre poziția în lupta împotriva schimbărilor climatice?
 
Cred că,  datorită covidului, într-o perioadă foarte scurtă de timp, în întreaga lume, 7 miliarde de oameni și-au schimbat comportamentul.
Este un lucru pe care îl putem rezolva, dar va necesita să îl facem cu toții, cu diferite niveluri de responsabilitate, dar cu hotărâre de a face schimbări în acțiunile noastre, în consumul nostru și să ne gândim pentru cine votăm, căruia îi dăm puterea .
Să ne uităm la tineri. Ei înțeleg. Vor moșteni dezastrul nostru și ne vor da socoteală pe străzi, în  dialoguri. Ei cer să nu le lăsăm o lume distrusă.
Deci, ca părinți, ca bunici, avem această responsabilitate față de ei de îndeplinit.
Avatar
Nicoleta Ion
Nicoleta Ion
Lasă un răspuns

Your email address will not be published.