OPINIOMETRU Geoană are şanse să ajungă preşedinte, crede Ion Cristoiu
Ion Cristoiu crede că Geoană a mai făcut un pas spre Preşedinţie, idee pe care o argumentează în trei paşi:
1. Deşi Traian Băsescu îşi va fi frecat mâinile de bucurie că, picând în capcană, Mircea Geoană va fi luat la întrebări de PSD-iştii derutaţi, la Romaero au venit, cu trenuri, autobuze şi limuzine, 15.000 de delegaţi. Care, culmea!, aşa derutaţi cum erau, au zbierat cât au putut de tare, să se audă la televizor: Geoană, preşedinte!
2. Bravii bărbaţi politici Ion Iliescu şi Adrian Năstase, adversari de moarte ai liderului PSD, au susţinut totuşi candidatura lui Mircea Geoană. Cu noduri, cu nuanţe, cu clipitul din ochi, şmechereşte, dar au susţinut-o!
3. Prin Daniela Popa, Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu a votat pentru candidatura lui Mircea Geoană. În discursul final, deşi a sesizat nuanţele, Mircea Geoană n-a lăsat o clipă impresia că l-ar fi deranjat. Altuia, poate, înzestrat cu un minim orgoliu, i s-ar fi citit pe faţă conştiinţa acestor nuanţe. Ce prostănac!, vor fi exclamat cei atenţi la nuanţe, şi nu la fapte. Citeşte aici
În Gândul, Rodica Ciobanu se preocupă de soarta Parlamentului, căriua mai că îi plânge de milă pentru că l-a luat Băsescu la ţintă.
Lozinca electorală a lui Traian Băsescu şi a partidului său ar putea fi, în sfârşit, rostită: „Cine nu este cu noi e împotriva poporului!”. Şi primul duşman al poporului pe lista băsesciano-pedelistă este Parlamentul. Atacul la instituţia fundamentală a democraţiei a început în 2007, o dată cu referendumul pentru suspendarea şefului statului. Atunci, nesuspendatul Băsescu i-a identificat pe cei 322 şi şi-a manifestat dorinţa de a-i arunca de la balconul Casei Poporului. I-a mai suportat până toamna aceasta, când a venit cu propunerea unui referendum pentru Parlamentul unicameral, redus la 300 de membri, care ar urma să se desfăşoare chiar în ziua scrutinului prezidenţial, tema foarte populară asigurându-i astfel un necinstit avantaj electoral faţă de contracandidaţi. Dacă nu joacă onest, e numai pentru binele poporului: să nu-l încarce cu cheltuieli suplimentare, după cum a explicat. Guvernul Boc, pe care îl conduce din umbră, s-a străduit să demonstreze, de la începutul acestui an, că România nu are nevoie nici legislativ, nici politic de Parlament. Citeşte aici
Grigore Cartianu a răsfoit Topul Forbes al miliardarilor români, lectură în urma cărei a rezultat uimitoarea concluzie că, pe timp de criză, cei care se bazau pe afaceri de imobiliare sau speculaţii financiare au pierdut.
Minusul lui Gigi Becali este aproape egal cu plusul lui Ioan Niculae: -525 de milioane faţă de +575 de milioane de euro. Este cea mai bună reprezentare a crizei: a pierdut specula, a câştigat producţia. Privind din acest unghi, criza a făcut (şi) mult bine României! Citeşte aici
Dacă nu ştiaţi, trebuie să ajutăm Basarabia. Acum! Cel puţin asta susţine editorialul EVZ.
Obtuzii de pe Dâmboviţa ar trebui să ştie că dacă guvernarea unioniştilor de la Chişinău va fi un eşec, nu vom mai putea vorbi de Unire decât peste câteva alte decenii. Un insucces al forţelor româneşti din Basarabia ar reprezenta o catastrofă. Ca peste tot în lume, oamenii judecă guvernanţii în funcţie de bunăstarea pe care o atribuie poporului. Da, ştiu că este criză şi abia ne mai peticim,dar gândiţi-vă şi la cei de peste Prut. La soarta lor. Uniunea Europeană nu-i va putea ajuta la nesfârşit, iar ruşii aşteaptă la cotitură cu mâna pe robinetul de gaze şi petrol. Abandonarea unioniştilor va duce, inevitabil, la întoarcerea în glorie a comuniştilor. Citeşte aici
