Patriarhul Daniel: vocea ratiunii


    Pentru prima data de cand diversi calugari si inalti prelati au dat in clocot de grija pasapoartelor biometrice, am vazut o atitudine rationala. Pe 28 ianuarie, Patriarhul Daniela trimis urmatoarea scrisoare ministrului de interne.  Calculata, extrem de corecta dpdv politic  (dar si religios), scrisoarea are ca punct forte urmatoarea afirmatie: daca in datele stocate pe cipul din pasaport se afla si cele referitoare la religia titularului, atunci e o problema de care BOR trebuie sa se intereseze. Daca nu, nu. Iar Sfantul Sinod i-a criticat apoi pe calugarii ce au raspandit panica in populatie
    Nr. 638/ 28 ian.2009
    Domniei Sale,
    Domnului Liviu DRAGNEA
    Ministrul Administraţiei şi Internelor
    DOMNULE MINISTRU,
    Întrucât în ultimele zile s-au exprimat multe opinii confuze şi contradictorii cu privire la noile paşapoarte electronice care integrează date biometrice, pe fondul lipsei unei reale dezbateri publice anterioare intrării în vigoare a prevederilor legale care reglementează acest domeniu, Ne adresăm Domniei Voastre pentru a solicita o serie de precizări.
    Cunoaştem că, urmare aderării României la Uniunea Europeană, reglementările cu caracter normativ existente în spaţiu european au devenit obligatorii şi direct aplicabile în România. Astfel, Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documentele de călătorie emise de statele membre şi Decizia Comisiei nr. C(2005)409 pentru stabilirea specificaţiilor tehnice aferente dispozitivelor de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de state membre sunt parte a dreptului intern, începând cu data de 1 ianuarie 2007, iar statul român are obligaţia să ia măsuri pentru aplicarea dispoziţiilor acestora în termenele stabilite cu acordul Comisiei Europene.
    În preambulul Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului este precizat că scopul inserării elementelor de identificare biometrică este acela de a proteja documentele de călătorie împotriva falsificării şi pentru a stabili o corelaţie fiabilă între deţinătorul legal al documentului şi documentul respectiv.
    Regulamentul specifică datele biometrice care urmează a fi inserate în noile paşapoarte, iar acestea constau, obligatoriu, în fotografia facială şi amprentele digitale, o eventuală suplimentare a acestora fiind la aprecierea statelor membre.
    1. Având în vedere cele de mai sus, considerăm că aceste prevederi au fost implementate în România în mod amplificat şi excesiv care a trezit reacţii în societate, mai ales că nu a existat o dezbatere publică şi nici consultarea instituţiilor cu larg impact social, inclusiv a Bisericii.
    Astfel, articolul 1 alin. 3 al Regulamentului precizează că prevederile sale nu se aplică şi cărţilor de identitate emise de statele membre resortisanţilor lor sau paşapoartelor şi documentelor de călătorie temporare cu o valabilitate de 12 luni sau mai puţin. Cu toate acestea, în România se eliberează deja carnete de conducere ce conţin date biometrice şi există indicii despre extinderea acestui sistem şi la cărţile de identitate.
    Iar în ceea ce priveşte datele personale care se pot stoca, prevederile legale româneşti sunt mai extinse decât cele europene. Definiţia dată prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2006, modificată şi completată, datelor biometrice (art. 2 lit. b) extinde fără nici un fel de explicaţii sfera informaţiilor care pot fi stocate, făcând referire la: „imaginea facială, impresiunea digitală, precum şi orice alte date ale persoanei care pot fi introduse în mediul de stocare electronică.”
    O serie de nelămuriri din punct de vedere legal ridică şi menţionarea CNP-ului pe paşaport, alt element a cărui prezenţă nu este solicitată de către Regulament, ci intră în conflict cu prevederi europene referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.
    Considerăm că, în situaţia în care nu există în acest sens o obligaţie expresă decurgând din calitatea de membru al Uniunii Europene, trebuie evitate orice cerinţe
    suplimentare în domeniul atât de delicat al prelucrării datelor privitoare la persoana umană.
    2. Pe de altă parte, Vă solicităm să precizaţi dacă şi în ce măsură următoarele prevederi legale care privesc şi domeniul vieţii religioase vor fi afectate de introducerea noilor paşapoarte electronice.
    Astfel, art. 5 alin.5 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor stabileşte că „este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal legate de convingerile religioase sau de apartenenţa la culte, cu excepţia desfăşurării lucrărilor de recensământ naţional aprobat prin lege sau în situaţia în care persoana vizată şi-a dat, în mod expres, consimţământul pentru aceasta”, iar Hotărârea Guvernului nr. 978/2006 asigură celui care solicită eliberarea unui paşaport dreptul ca „fotografia să poată fi realizată cu capul acoperit, din motive religioase.”
    3. În momentul de faţă Biserica Ortodoxă Română este preocupată în ce măsură stocarea informaţiilor despre persoană prin intermediul paşapoartelor biometrice aduce atingere libertăţii şi demnităţii persoanei, vieţii intime, familiale şi private. Această îngrijorare se datorează şi lipsei de transparenţă din partea instituţiilor statului român cu privire la categoriile de date stocate şi absenţei unei dezbateri publice prealabile introducerii acestui nou tip de paşapoarte.
    Sperăm că lămuririle pe care le veţi da vor asigura clerul, monahii şi credincioşii mireni ai Bisericii Ortodoxe Române că drepturile lor cetăţeneşti, libertatea şi demnitatea persoanei sunt pe deplin respectate.
    Cu stimă şi binecuvântare,
    † DANIEL
    PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here