Premiul Nobel pentru zâmbet perfect
Barack Obama a primit premiul Nobel pentru Pace. Explicaţia oficială şi alte detalii se găsesc deja pe aproape toate site-urile de ştiri din România. Dacă nu aţi aflat deja, puteţi citi pe realitatea.net, ca să nu vă trimit în altă parte. Cert e că decernarea de azi i-a surprins pe toţi cei care cunosc într-o oarecare măsură biografia preşedintelui american. Probabil că americanii care au aşteptat îndelung un nou „Mesia”, se simt acum şi mai mândri de conducătorul lor. Românii, în schimb, nu par foarte convinşi de legitimitatea unei astfel de desemnări. Să trecem în revistă primele reacţii apărute în mediul online!
Aşa cum ne-am obişnuit deja, ştirile circulă cel mai repede prin intermediul twitter. Imediat după publicarea anunţului pe nobelprize.org, au apărut şi opiniile: Cătălin Tenita este de părere că „acordarea premiului Nobel pentru Pace lui Barack Obama este cea mai mare idioţenie de când acest premiu i-a fost acordat lui Yasser Arafat” şi până în prezent. Mircea Popescu afirmă şi el: „Într-o încercare disperată de a aduce premiul Nobel pentru Pace cât mai adânc în derizoriu, comisia l-a acordat lui Obama.”
Laura Cernahoschi ne face să credem că juriul a avut în vedere potenţialul şi viitorul lui Obama mai mult decât trecutul acestuia. Să fie oare adevărat? Sau dacă este adevărat, este şi corect? O opinie mai detaliată puteţi citi în articolul „Nobelul pentru pace, un pariu pe viitorul lui Obama„.
O altă reacţie interesantă, apărută la scurt timp după preluarea ştirii de către site-urile din România, a fost aceea a lui Marius Cruceru. Dumnealui îşi încheie articolul cu următoarele cuvinte: „Eu cred că, dacă domnul Obama ar avea simţul măsurii, lucru de care mă îndoiesc, ar dona premiul disidentului chinez sau… alegeți dvs. din cei 205 luptători.”
În aşteptarea altor reacţii, vă invit să răspundeţi la următoarea întrebare: Merită Barack Obama acest premiu?
