”Ranga” lui Drulă lucrează tot mai bine. Ministrul care nu tace, face și nu dă la pace
Când autoritățile locale au început operațiunea de intrare în legalitate pe spațiile comerciale de la Metrou, întreprinzătorii, dar mai ales opozanții politici l-au acuzat pe Cătălin Drulă că guvernează ”cu ranga”.
Era o aluzie directă la demolarea spațiilor aflate în ilegalitate, care confereau oricum transportului subteran din Capitală imaginea unică în Europa de bazar suburban.
Între timp, curățenia a continuat, iar planul ministrului a început să dea roade. Și nu doar la Metrou, pe întreg sectorul păstorit de ministrul Transporturilor.
Cătălin Drulă nu s-a rezumat doar la ”rangă” demolatoare fizic, ci și la mesaje dure și plângeri penale. care au fost privite drept ”pâră” și ”vânătoare de vrăjitoare” politică.
Era însă partea anticorupție a planului, menită să scoată la lumină afacerile murdare ale trecutului, care au costat românii sume imense risipite și milioane bune drenate în buzunarele baronilor. – una dintre cauzele majore ale înapoierii din România în materie de transporturi.
Stop tranzacțiilor cu sinecure politice!
Mai mult, tot Drulă a anunțat o schimbare majoră în planul numirilor pe funcții politice.
Astfel, ministrul Transporturilor a declarat, pentru G4Media.ro, că le-a transmis reprezentanților partidelor politice că ”numirile în mandatul meu se fac exclusiv conform legii și pe criterii de profesionalism”, după ce procurorii DNA au înregistrat chiar în biroul ministrului doi liberali care încercau să-l convingă să țină în funcție un director din Galați.
Deputatul PNL George Stângă și președintele Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, au fost înregistrați, la jumătatea lunii iunie, în timp ce îi cereau ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, să îi păstreze în funcție pe șefii Asociației Române de Salvare a Vieților Omenești pe Mare și Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, se arată în propunerea de arestare preventivă transmisă de procurorii DNA Tribunalului Constanța.
Intervenția celor doi liberali ar fi avut loc la rugămintea liderului PNL Constanța, Bogdan Huțucă, dar și pentru ca deputatul Stângă să demonstreze că are influență politică și pentru ca să câștige astfel conducerea PNL Galați.
60% din fondurile alocate pentru 2021 au fost deja cheltuite
Dar esența mandatului de la Ministerul Transportului nu este doar lupta cu răul trecutului sau cu caracatița corupției politice, ci și reconstrucția eficace a infrastructurii României.
Aici, terenul e încă ”virgin” (România e codașa Europei în materie de kilometri de autostradă, iar Bucureștiul este singura capitală europeană fără autostradă), dar lucrurile au început să se miște.
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, anunţă acum că fondurile alocate întreţinerii infrastructurii rutiere în primele şase luni ale anului au fost cheltuite, ba chiar s-a depăşit plafonul, fiind folosite 60% din fondurile totale alocate pentru acest an.
”Peste 100% absorbţie din fondurile de întreţinere a infrastructurii rutiere, pentru primele 6 luni din 2021. Compania de drumuri a folosit 60% din totalul fondurilor alocate pe anul 2021 pentru întreţinerea infrastructurii rutiere, doar în primele 6 luni ale anului. Astfel, din cele 617 milioane alocate de la bugetul de stat, CNAIR a utilizat din ianuarie până în iunie, inclusiv, 373 de milioane, în condiţiile unui prim semestru din 2021 extrem de ploios, care a temperat ritmul asfaltărilor”, a scris, joi, pe Facebook, Cătălin Drulă.
Ministrul a precizat continuarea reparaţiilor şi că va cere suplimentarea fondurilor.
”Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri vor şi pot să facă mai mult. O parte importantă din lucrările de întreţinere o constituie covoarele asfaltice. Aşadar, CNAIR a folosit 178 de milioane de lei în acest scop, adică 107% din fondurile alocate în prima jumătate a lui 2021 pentru această categorie. Mai bine de 520 de km de drumuri au fost deja asfaltaţi, din totalul de peste o mie prevăzuţi pentru anul acesta. Întreţinerea infrastructurii rutiere este la fel de importantă precum construirea de noi drumuri şi autostrăzi. Dacă nu păstrăm în stare bună ce avem, va trebui să plătim asta cu vârf şi îndesat pe viitor. Pe scurt, ideea e simplă: întreţinem acum ca să nu reabilităm la anul”, a mai scris Drulă.
”De aceea, mă voi lupta în continuare să obţin alocări cât mai mari pentru lucrările de întreţinere a infrastructurii rutiere”, a mai anunţat ministrul.
Doar 4 proiecte mari, dar bune, pentru autostrăzi
Altă direcție de mari schimbări: Cătălin Drulă a mai anunţat și că domeniul transporturi din PNRR a fost simplificat. ”Avem patru proiecte mari privind autostrăzile care au fost propuse partenerilor europeni”, a declarat ministrul.
Astfel, spre aprobare va fi trimisă autostrada A7, sectorul Ploieşti-Paşcani prin Buzău şi Bacău. Acesta are peste 300 de kilometri şi, iar la proiect se lucrează de aproximativ doi ani. Viitoarea autostrada va avea perdele forestiere şi staţii electrice, a explicat Drulă, la TVR.
Al doilea proiect este A3, între Nădăşelu şi poarta Sălajului. Pe teren se lucrează deja, iar sectorul are cel mult 60 de kilometri şi leagă judeţele Cluj şi Sălaj.
Ultimul proiect din PNRR este pe A8 Autostrada Unirii. Este vorba despre sectoarele din capătele şoselei din Tg. Mureş şi Tg.Neamţ. În acest caz documentaţia este aproape gata, a anunţat Cătălin Drulă.
În total, prin PNRR ar putea fi realizaţi aproximativ 450 de kilometri de autostradă.
