Respectabila ruşine a ungurilor


    Ar trebui să fim foarte atenţi şi sensibili la ceea ce se întîmplă în Ungaria după asasinarea compatriotului nostru, Marian Cozma. Ruşine explicită a ungurilor că aşa ceva s-a putut întîmpla în ţara lor. Fără nici cea mai neînsemnată încercare de a insinua că românul ar putea fi de vină. Solidarizare civică, fără apel la megafon şi fără istericale. Din pura îngrijorare că în ţara lor s-a putut întîmpla una ca asta şi trasformînd imediat în simbol civic victima unui asasinat dintr-un bar. Nu încerc să spun că la noi nu ar fi putut apărea acelaşi tip de reacţie. La noi însă mafioţii de cîrciumă n-au ajuns încă să înjunghie sportivi străini. Si dacă vă amintiţi de celebrul caz Caiac de la Craiova, atunci nu societatea civilă indignată a ieşit în stradă, ci caiaciştii care nu voiau să fie văzuţi la televizor şi care au făcut o îngrijorătoare demonstraţie de forţă într-un oraş în care, de curînd, cineva care s-a încumetat să vorbească despre abuzurile Justiţiei locale s-a lăsat filmat doar cu spatele, ridicîndu-şi paltonul, ca şi cum ar fi vorbit despre abuzurile mafiei locale. Vecinii noştri unguri dintr-un orăşel de provincie nu s-au temut de răzbunarea mafiei. Şi au înţeles că moartea românului asasinat într-un bar îi priveşte în aceeaşi măsură ca şi cum în locul lui ar fi fost un membru al comunităţii locale.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here