Retragerea lui Stolojan. Varianta Stolo


    Iata cum a fost, conform lui TStolojan:

    Declaraţie de presă
    Consider necesar să prezint oamenilor contextul şi motivele care au determinat, cu 8 zile în urmă, depunerea mandatului meu de prim-ministru desemnat să formeze noul guvern după alegerile parlamentare din 30 noiembrie. De la bun început, doresc să fac trei precizări.
    În primul rând, nu am fost parte în niciun scenariu politic. Toate afirmaţiile făcute în acest sens cu privire la rolul pe care Preşedintele României l-ar fi jucat în a mă determina să renunţ la mandat nu au niciun fundament. Dimpotrivă, consider că Preşedintele a acţionat potrivit atribuţiilor sale constituţionale, în mod corect faţă de interesul public, faţă de partidele politice şi faţă de mine. Şi îi mulţumesc pentru acest lucru.
    În al doilea rând, nu au fost tensiuni în Partidul Democrat Liberal vizavi de desemnarea mea ca prim-ministru de către preşedintele ţării. Chiar PDL a propus candidatura mea şi m-a susţinut pentru funcţia de premier. De asemenea, nu am pus condiţii privind desemnarea în guvern a anumitor persoane.
    În al treilea rând, nu sunt bolnav.
    Am renunţat la mandat în urma unei analize atente a situaţiei politice nou create.
    România are acum o şansă pe care nu a mai avut-o de o generaţie. E timpul obligatoriu al reformelor – o reformare a statului, a regimului politic, a Constituţiei. Dar este nevoie şi de măsuri hotărâte pentru reducerea efectelor crizei economice. Iar aceste schimbări şi măsuri cer o majoritate solidă în Parlamentul ţării.
    Ca liberal, am sperat, înainte de alegeri, că această majoritate va fi una de dreapta, coagulată în jurul Partidului Democrat Liberal. Un sistem electoral cu destule rezultate aberante, impus prin ignorarea voinţei electoratului exprimată la referendumul din 25 noiembrie 2007, a împiedicat pentru moment acest lucru.
    După alegerile generale din 30 noiembrie 2008, am crezut că Partidul Naţional Liberal va înţelege că Dreapta trebuie să fie unită în misiunea sa publică.  Pentru aceasta, eram gata să trec peste orice consideraţii personale. Chiar înainte de negocierile cu PNL, am cerut conducerii PDL să ia în calcul propunerea unei alte persoane din PDL pentru a fi nominalizată ca Prim-ministru, dacă nevoia alianţei de guvernare cu PNL ar fi cerut-o. Din păcate, şefii actuali ai PNL au avut alte interese.
    În aceste condiţii, PDL a hotărât să facă alianţa de guvernare cu Partidul Social Democrat, care, la rândul său, a primit un număr considerabil de voturi. Cu toată reţinerea mea personală faţă de guvernarea cu PSD, am hotărât să merg mai departe, cu bună credinţă, ştiind că, pentru reformele care trebuie înfăptuite şi perioada dificilă economică în care ne aflăm, este nevoie de un guvern susţinut de o majoritate solidă în Parlament.
    Am fost în echipa care a negociat un program de guvernare ce poate fi descris drept un compromis rezonabil. Unele lucruri pe care trebuie să le facem împreună cu social-democraţii sunt obligatorii pentru orice guvernare responsabilă a României, indiferent care ar fi culoarea sa politică.
    Pe măsură ce negocierile PDL-PSD avansau, am ajuns la concluzia limpede că se contura un sistem piramidal de decizie politică, la nivel local şi central, care, la vârf, îi avea pe cei doi preşedinţi de partid, reuniţi în Colegiul Preşedinţilor. În timp de criză, deciziile guvernamentale trebuie să fie luate şi puse în practică rapid.
    De aceea, pentru ca sistemul de luare a deciziilor să fie coerent, eficient şi responsabil, soluţia era evidentă: preşedintele PDL trebuia să devină premier. Am luat decizia normală şi onestă de a depune mandatul de prim-ministru desemnat şi de a da astfel posibilitatea ca preşedintele PDL să primească acest mandat.
    Gestiunea unei alianţe politice formată din două partide de forţe egale şi conducerea unui guvern de genul celui rezultat cer abilitaţi politice de partid pe care preşedintele PDL le are, iar primul ministru trebuie să fie omul politic cel mai puternic din partid. În acest fel, prin exercitarea celor mai importante funcţii în stat, după cea de Preşedinte al ţării, cei doi preşedinţi de partide care au semnat Parteneriatul pentru România devin şi garanţi ai realizării programului de guvernare.
    În decizia pe care am luat-o, am avut în vedere şi faptul că alianţa între două partide atât de diferite este o premieră în viaţa politică din România şi ar fi mai potrivit dacă în fruntea acestei guvernări ar fi un politician mai tânăr, dinamic, din noua generaţie de politicieni din România.
    În orice funcţie pe care am îndeplinit-o – fie în administraţia publică, fie în viaţa politică – am luptat pentru performanţă. Dar, dintotdeauna, am ştiut că performanţa poate fi obţinută dacă omul potrivit este la locul potrivit. Acum, persoana potrivită pentru a conduce guvernul este domnul Emil Boc, preşedintele PDL.
    Pentru mine, sunt importante România şi PDL – şi nu funcţia pe care aş putea să o am în stat. Am convingerea că actuala soluţie e cea mai bună în condiţiile date.
    Îl susţin pe domnul Emil Boc, noul premier al Guvernului României, şi îi doresc mult succes.
    Eu voi activa în continuare în PDL şi voi servi interesele României în calitate de europarlamentar, pe durata mandatului meu. 
    Theodor STOLOJAN

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here