Rugați-vă pentru Alex! La 23 ani, doar un miracol îl mai poate salva din coma în care l-au băgat bătăușii
Se numește Alexandru Andrei Ioniță, deși cercul său apropiat, cei de acasă, îl numesc Alex. A venit în Spania pentru a planifica o viață mai bună, deoarece lucrurile nu au fost ușoare în România sa natală. El reușise. O găsise. Împreună cu tatăl său, Eugen, s-a stabilit la Lemona, provincia Vizcaya, la nici 20 de kilometri sud-est de Bilbao, nordul Spaniei.
Aici, își împliniseră visul. Iar Alex era un tânăr serios, frumos, amabil, bun, de ajutor celor din jurul lui. Sunt adjectivele care se repetă cel mai mult atunci când întrebi despre el, spuse de cei care îl cunosc foarte bine pe tânărul român de loc din Alba Iulia, care acum se zbate între viață și moarte pe un pat de spital.
În zorii zilei de 25 iulie, o duzină de tineri, membri ai așa-numitei grupări ”Los Hermanos Koala”, i-au dat o bătaie cruntă, lăsându-l lat pe caldarâm și cu craniul deschis, pentru că Alex încercase să le ia apărarea fetelor agresate de violenții cu pricina.
Gestul său de eroism avea să-i fie fatal.
De atunci, se luptă pentru viața lui, inconștient. Este în comă din prima zi. Acum 4 zile, medicii i-au făcut o traheostomie pentru a încerca să-l facă să respire singur. Era a treia intervenție în mai puțin de două săptămâni, după cum confirmă părinții săi, terminați psihic, dar încă în picioare, care zi de zi îmbină durerea cu forța pentru a ajuta la recuperarea fiului lor.
Echipa medicală este precaută: „Starea lui nu s-a îmbunătățit și coma lui durează mult timp, dar trebuie să continuăm să ne luptăm. Cea mai gravă leziune pe care o prezintă se află în partea stângă a creierului. Nu este surprinzător că au intervenit de două ori pentru a încerca să curățăm zona afectată”, spunea medicii zilele trecute.
Dar Eugen Ioniță, tatăl lui Alex, se obișnuiește acum cu ideea că nu va putea să înceapă viața de la capăt alături cu fiul său în Alba Iulia, România.
Căci între timp medicii de la Spitalul de Cruces au redus speranța vineri, asigurându-l pe el și Ana Claudia, mama lui Alex, că fiul lor are nevoie acum de un miracol pentru a supraviețui.
„Plănuiseră să se întoarcă în România peste trei sau patru ani și să înceapă din nou acolo”, explică Ștefan, un prieten de familie de când locuiau în România, care îi adăpostește în casa lui, lângă Barakaldo.
Dacă va supraviețui, medicii care îl tratează prezic consecințe grave. Eugen și Ana Ioniță sunt acum la pământ, după cele mai grele cincisprezece zile din viața lor, în care se confruntă cu posibilitatea reală de a-și pierde fiul într-un mod atât de tragic, victima unor criminali în libertate.
Ana nu era alături de fiul și soțul ei în Spania. Rămăsese la Ala Iulia, unde îi aștepta să revină în țară și să înceapă o nouă viață.
La sfârșitul primei săptămâni, ceea ce nu putea fi amânat era să călătorească la Bilbao dacă dorea să-și revadă fiul în viață.
„Pe 31 am sunat-o”, își amintește Ștefan, ”pentru a o îndemna să vină în Spania”. „I-am spus că viața lui Alex atârnă de un fir”, spune el, citat de El Pais.
Mama lui Alex a luat imediat un avion și, în după-amiaza zilei de 1 august, și-a putut vedea pentru prima dată fiul, luni.
De atunci, ea și soțul ei nu au încetat să-l vadă în fiecare zi, dimineața și după-amiaza, în ciuda oboselii, furiei, fricii de a nu-l pierde și a veștilor proaste primite de la spital, unde îi distruge efectiv imaginea de fundal a fiului lor monitorizat cu mai multe sonde.
Din când în când, Alex se mișcă, dar așa cum li s-a explicat vinerea aceasta nu are nicio legătură cu posibilitatea de a se trezi din comă, ci mai degrabă cu suferința cauzată de leziunile cerebrale.
„Acum, Eugen și Álex lucrau în construcții și totul începea să se deruleze bine pentru ei, ca într-o zi să se poată întoarce în țara lor”, spune Ștefan, în timp ce lacrimile lui și ale Anei plâng prin receptor. „Sunt cele mai proaste zile din viața lor”.
Eugen și Ana Claudia nu pot articula nici măcar un cuvânt, atât de tare i-a lovit soarta.
„Am și eu doi copii. Nu-mi vine să cred, niciun părinte nu ar putea”, spune Ștefan.
