Si Kundera? Previzibil. Va mai amintiti de Sadoveanu?
Probabil ca sunt destui cei care nu au auzit sau nu au citit nimic scris de Milan Kundera. Ori de Gunter Grass. De aceea, daca vreti sa aflati mai multe despre ei, cautati prin biblioteci, librarii sau pe google. Pentru ca altfel s-ar putea sa ramaneti cu impresia ca au fost niste turnatori ordinari si nimic mai mult.
De fiecare data cand un reper moral este zguduit de anatema turnatoriei, nu pot sa nu ma intreb cate astfel de repere au fost pe atat de neclintite pe cat ne-ar placea noua sa fi fost. Pana si Sadoveanu ar fi fost mai digerabil daca nu ar fi existat acea supusenie cu care i-a servit pe comunisti pentru a nu-si face viata un iad. Si modelul sau este si cel al tuturor reperelor construite in mintea intelectualilor si demolate de teroarea proletara.
Cred ca ne surprinde mai mult faptul ca noi ne-am inselat atunci cand ne-am facut o imagine despre un om, decat faptul ca acel om a cedat presiunilor vremii si vremurilor. Adica ne surprinde ca a fost om si nu erou. Dar asta e viata. Eroii sunt o exceptie. Iar regimurile totalitare nu pot supravietui fara sprijinul celor ce sunt obiditi. Aici e elementul pervers care scapa multora. Romanii au pus umarul la constructia comunismului, nemtii l-au inghitit pe Hitler, rusii l-au iubit pe Stalin (sper sa nu creada vreun „destept” ca ma refer la toti romanii, rusii, nemtii…etc… prevazator insa, voi spune ca era o metafora – sic!). De asta, cazul Kundera era previzibil. Cred ca aici, in acceptarea acestei inclinari a oamenilor spre colaborarea cu institutiile represive ale regimurilor totalitare se gaseste cheia intelegerii istoriei recente a Europei de Est.
