SRS & Co. Si un sfat pentru Costi, despre complici, nuante si vid
Hop si eu, care in nemernicia mea am tacut aproape 2 zile. N-am infierat asa cum sta bine unei constiinte vigilente, ba, mai rau, in loc sa plang pe umarul presei terfelite de alde SRS&C0, mi-am permis sa fiu un pic trist ca a disparut si Dinica. Evident, mana in mana cu destinul, de fapt n-am incercat decat sa va distrag atentia de la un scandal menit sa curete Romania de lichele. Nu mi-a mers. Iata, un domn pe nume Victor Roncea a reusit sa ma tina treaz azi-noapte ca sa-i urmaresc, pe B1 TV, noile dezvaluiri din “stenogramele ticalosiei”. Vazandu-i indignarea de pe chipu-i angelic aproape ca am uitat ca domnul in cauza, Roncea Victor cum ar spune un buletin, a fost unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Rosca Stanescu, ani si ani de zile, la Ziua, taman in vremurile in care Nasul isi construia si averea si reputatia de al mai mare santajist din presa romaneasca (aici am mai incercat o mica diversiune, sper ca nu v-ati prins). In fine, hai sa zic si eu cateva vorbe despre scandal, poate poate ma veti ierta un pic.
- SRS e complice in santaje cu aproape toata floarea politicii romanescti din ultimii 20 de ani. Cand aud de prietenia de pana la un moment dat dintre el si Traian Basescu, recunoscuta de amandoi, imi vine sa rad. Afirm aici cu toata responsabilitatea: nu a fost nicio prietenie, a fost doar o complicitate de tip mafiot, ca toate “prieteniile” de pana acum ale Nasului cu multi multi alti politicieni, de toate culorile. S-au despartit doar pentru ca, odata ajuns presedinte, Traian nu mai avea nevoie de el, asa cum acelasi Basescu a facut-o cu aproape toti cei cu care a parcurs drumul de la simplu capitan de nava la cea de sef de tara. I-a aruncat peste bord. Din fericire, cu SRS a nimerit-o si bine i-a facut.
- SRS e un nemernic care n-ar fi avut ce cauta in presa noastra. Succesul lui e esecul moral al aproape intregii noastre clase politice si a oportunismului multora dintre colegii mei de breasla. Cat a avut de impartit prada si a si facut-o, unii dintre moralistii de azi au tacut malc. Altii, gen Victor Roncea, l-au si pupat in fund. SRS e si produsul lor.
- Bogdan Chireac e cu o treapta mai jos, sau mai sus, depinde de unde te uiti. Omul a avut mereu ambitii politice. Se stia ca pana la un moment dat (cred ca pana la scandalul cu afacerea STS din care si-a facut plinul) viza postul de ministru de externe al Romaniei. S-a consolat si de-atunci, cel putin asa cum l-am citit eu, si-a propus doar sa ramana influent si, eventual, sa se razbune pe cei care l-au dat in gat (pe Basescu in primul rand).
- Catalin Macovei. Un oportunist de clasa medie. A facut avere in privat si a vrut, de la un moment dat, si ceva blazon. A tras sforile sa ajunga sef la ANI, a ajuns, dar l-a ajuns din urma si caracterul. Om mic pe masura vremurile pe care le traim.
O sa mai scriu despre asta, dar n-o sa fac niciodata greseala de a intra in jocul vreunui politician. Scandalul “stenogramelor ticalosiei” (cum le numeste, inspirat, celalalt Nas, Radu Moraru) nu merita lasat pe mana propagandistilor de o culoare sau alta. E, din cate am inteles, si ceea ce se straduie sa faca, printre altele, si Costi Rogozanu, inclusiv atunci cand vorbeste de “nuante”. Ma solidarizez cu el, dandu-i si un sfat. Nu te enerva. Talibanii nu te vor aprecia nici cand, fortat de bunul tau simt, le vei da, atunci cand au, dreptate. Ei nu pot fi prieteni niciodata, cu nimeni. Cum nici Traian n-a fost cu Rosca. Ei sunt doar complici ai unei cauzei, uneori bune, alteori mai putin. In lipsa lor, sunt vid ambalat in cuvinte sterpe.
