Un medic ATI îl contrazice pe Rafila cu închisul școlilor în funcție de paturile ocupate în spitale
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, spune că a discutat chiar de două ori, duminică, cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de fiecare dată concluzia a fost clară, că există reguli și trebuie respectate.
La 75 la sută grad de ocupare, școlile și grădinițele trec în online și se revine la formatul fizic când gradul de ocupare a paturilor pentru bolnavii COVID scade la 70 la sută.
„Eu nu am competențe sanitare și epidemiologice”, se apără Sorin Cîmpeanu.
Dar medicul de terapie intensivă, Radu Țincu, spune că nu vede nicio legătură între rata de ocupare a paturilor destinate bolnavilor Covid și închiderea școlilor, principiul de care se ține acum cont pentru o eventuală trecere online a tuturor școlilor dintr-o localitate.
„Un caz pozitiv într-o colectivitate școlară va transmite aproape la 70 – 80 la sută din clasa respectivă virusul SARS-CoV-2. Ce legătură au paturile de ATI cu deschiderea școlilor? Este unul dintre cele mai mari nonsensuri din politica sanitară cu privire la menținerea școlilor deschise. Nu există nicio corelație între numărul de paturi de ATI și numărul de infectări din școlile României”, a comentat la Digi24 medicul Radu Țincu.
Dar ministrul Educației îi ia apărarea lui Alexandru Rafila cu măsurile de a ține școlile deschise.
„Aş vrea să vă reamintesc un singur lucru. Uitaţi-vă la state precum Franţa, care a funcţionat luni de zile cu regula la trei cazuri apărute într-o clasă se suspendă prezenţa fizică în acea clasă. De două săptămâni a renunţat la această regulă. E vorba de o ţară care are 400.000 de infectări zilnic. În Franţa, dacă apar cinci, şase, şapte, opt, zece cazuri de copii infectaţi, acei copii infectaţi rămân izolaţi şi şcoala merge mai departe”, a mai declarat ministrul Educaţiei.
Întrebat dacă se pune problema unei relaxări în ceea ce priveşte păstrarea şcolilor deschise, Sorin Cîmpeanu a răspuns:
„Nu e vorba de o relaxare care să privească numai şcolile. Atunci când estimezi că 60 la sută din populaţia UE – alţii estimează mai mult, alţii spun că într-un an de zile cu toţii, sută la sută, vom trece prin această boală – trebuie să iei măsuri adecvate, nu este atât o problemă sanitară, cât este o problemă economică şi socială”.
