Cu astel de prieteni și demonstrații în forță, Țiriac venea și stătea cu deceniile în case de la RAPPS sau cerea diverse legi și scutiri pentru afacerile de aici. Țiriac ne-a prezentat întotdeauna statul de drept ca pe un stat de lobby, nu ne-a mințit, nesimțirea lui a fost și rămâne sinceră.

La PSD, treaba e semisecretă. Nu trebuie să știe pulimea. Omoară mult mai puțini porci și alte lighioane, dar întâlnirile sunt mai dese. Esența este conspirația, nu publicitatea. Ei sunt oamenii locului, nu reprezintă multinaționalele. Vânătorile lor seamănă cu afacerile lor. Sunt pe bani mai puțini – toți adunați au cât are ăla de la Porsche pentru o sesiune de shopping. Chiar și așa sunt destui cât pentru un boiernaș care să-și cumpere mașini de lux de la Țiriac.

Apoi, politicianul român știe și el lecția lui Țiriac, că deși sunt despărțite afacerile de politică, ele nu pot decât coexista în sistem, trebuie găsite soluții de împerechere public-privat. Public-privatul autohton e mic, meschin, fără posibilități de modernizare spectaculoasă, ca în cazul multinaționalelor, funcționează doar cât să păstreze un status quo semifuncțional.

Genială a fost apărarea lui Dragnea atunci când a fost întrebat despre vânătoare. Și genială e ignoranța unei majorități a ziariștilor care se concentrează doar pe TelDrum. Dragnea spune că iese constant cu sute de afaceriști la astfel de vânători unde Oprișan îi bate la fund pe neofiți și unde nu știi niciodată cine ce plătește cui. Nota de plată se achită ca prin farmec.

Vânătoarea ca sport trebuie să dispară. Și cu CEO, și cu boiernași PSD. Rituri macho de inițiere în făcut banul ca-ntre băieți iată că se schimbă, dar nu esențial. Pentru că lecția capitalistă de bază este că, desigur, avem o piață a competiției, a șanselor de parvenire pentru toți, dar totuși, pentru avere trebuie să dai un brânci sectar, să faci chermeze ale elitelor care să se cunoască, să ungă rotițele profitului în jurul focului. Feriți-vă de momentul când boiernașii vor vâna cu CEO-ii împreună. Deocamdată distanța între ei e prea mare și tendința este de eliminare. Însă vestea proastă pentru boiernașul PSD e că noul tip de boier autohton s-a născut, e undeva mai spre Vestul României și lucrează zilnic la o autonomie de centrul politic și la o lipire de marele business.

Deși e scârbă față de măcelul de la Balc, acceptarea populară e mai mare pentru Țiriac și CEO-ii lui decât pentru vânătoarea ”de combinație” pesedistă. Rareori găsești indicii mai clare despre ce forme de capital cresc ”natural”, cu susținere populară, și despre acest soi de anti-Moromeții pesedist în care capitalismul cu un mare retard se încăpățânează să nu-și dea duhul, ba chiar a trăit un mare come-back cu Dragnea în frunte.