Varza de arta cu glossy. Esca si un Beligan pe canapea
Nu sint dintre cavalerii esteticii pure, care sa vrea protejata arta de orice bruiaj de marketing. Imi pace cind gasesc cite un articol scris de un scriitor mare sau de tinar artist (care stie ce spune) in vreo revista glossy. Numai ca e clar, convietuirea dintre cele doua dimensiuni e una extrem de dificila. Ma rog, teoriile astea altadata. Cert e ca mi-a cazut azi revista ONE in mina: ajunsesem la pagina cu Radu Beligan, intervievat de Andreea Esca. Venerabilul actor statea intins intr-un halat cadrilat pe o canapea (acoperita sinistru cu un cearsaf alb). Halatul, cam scurt, pozitia extrem de relaxata.
Bun, nu-mi e simpatic Beligan si sint unul dintre huliganii care cred ca trebuie sa fii vertical inclusiv la adinci batrineti – Beligan imi pare unul dintre multii exponenti ai generatiei incovoiate, o generatie care a adorat amestecul cu tot felul de susanele politice in schimbul puterii artistice upgradate. Dar si asta e alta poveste. Si in interviu omul imbina fraze bine ticluite, intelepte (mici reflexe dandy cu „viata ca opera de arta”), cu pareri despre spiritul pozitiv al lui Gigi Becali. Judecatile mele n-au evident nicio valoare. La teatru nu ma mai duc de mult timp pentru simplul fapt ca am avut grija sa ma plictisesc la momentul potrivit de fasoanele dramatice bucurestene. Revistele glossy le citesc insa cind imi pica in mina, ca orice superficial cetatean de rind. O fotografie glam cu celebrul actor precum cea pe care am scanat-o aici pentru voi mi-a confirmat un adevar profund al industriei lucioase: pierde foarte usor masura – se ploconoeste in fata maestrilor -, imediat ridica in slavi inalta arta si o face mai inalta decit orice stavila a bunului simt, si cu tot cu zeul scenei asezat frumos pe cearsaf in halatul care pica de pe genunchi…
