Vitaly a văzut bătălia de la Hostomel – unde s-a năruit planul lui Putin de a ocupa Ucraina în 3 zile
Niciodată nu și-a imaginat Vitaly P., un feroviar ucrainean zâmbitor de 40 de ani, căsătorit cu Alina și cu doi copii, că viața îi rezervase un loc în primul rând al istoriei.
Nici măcar joia trecută, 24 februarie, când mergea la muncă, din casa lui din Hostomel, la 40 de minute de Kiev, și când a auzit o succesiune de zgomote. Era în jurul orei 7:00 și bărbatul, în ciuda faptului că amenințarea unui conflict armat era deja vie, nu credea că acesta ar putea fi începutul unei invazii.
„Cum mi-aș putea imagina că Putin avea să înceapă să-mi invadeze țara aproape la ușa casei mele! Mergeam spre oraș, dar am văzut doar camioane și mașini și totul venind în direcția opusă. Și m-am gândit: ce lucru ciudat, unde se duc astea?”
Așa că, atunci când a ajuns la muncă, a fost informat: Rusia tocmai invadase Ucraina la doar un kilometru de ușa de la intrarea casei lui, în timp ce îi spunea „la revedere, dragă” soției sale și mergea în liniște la muncă.
Mai mult: Rusia, sau mai bine zis președintele ei, Vladimir Putin, a intenționat să acapareze Ucraina, decapitând rapid guvernul lui Volodimir Zelensky, folosind localitatea Hostomel drept trambulină, și mai precis aeroportul său.
Pentru că patru zile mai târziu, presa americană – începând cu Wall Street Journal – a dezvăluit care a fost adevărata intenție a lui Vladimir Putin: să ia Ucraina, sau mai precis principalele instituții ucrainene, majoritatea concentrate în câteva zone pe kilometri pătrați în Kiev, în doar 48 de ore. Un lucru rapid, „curat” și fără sânge.
Și pentru asta aeroportul Hostomel, aflat aproape de casa lui Vitaly, avea să fie sediul unei bătălii pe viață și pe moarte care i-a stricat în cele din urmă planul blitzkriek al lui Putin de a pune mâna pe Ucraina în doar 3 zile cel mult.
Armata rusă plănuia să plaseze acolo un cap de pod: să pună mâna aeroport, atacându-l cu mai multe elicoptere, iar de acolo să lanseze, cu zeci de avioane, câteva mii de parașutiști peste Kiev, decapitând chirurgical guvernul ucrainean și „denazificând” terenul pe care „Țarul rus îl consideră indisolubil legat de al său”
Ceea ce s-a întâmplat, a relatat Wall Street Journal, a fost un eșec lamentabil al armatei ruse.
Puținele forțe locale strânse la Hostomel, de fapt ariergarda armatei ucrainene concentrate în Donbas, au reușit incredibil să respingă atacul, iar restul este istorie: invazia Ucrainei l-a dat peste cap pe Putin.
Acum, iată-l pe Vitaly așezat pe o bancă în parc din Lviv, la 550 de kilometri de casa lui. Care, apropo, este distrusă de focul artileriei rusești, după cum arată el însuși o poză te telefonul mobil.
Culmea, soția lui se află în Polonia, cu cei doi copii ai cuplului, Viatcheslav, de trei ani, și Regina, de 11.
„Când m-am apucat de treabă, că lucrez în compania feroviară ucraineană, mi-au spus: „Dar ce cauți aici, războiul tocmai a început?” Când am ajuns acolo, am văzut două elicoptere în aer și m-am gândit că erau ai noștri, din Ucraina, dar apoi mi-am dat seama că erau ruși…”
Vitaly explică că atât el, cât și întregul cartier au văzut, înrădăcinați în casele lor, cum ”au ajuns două avioane” și au luptat împotriva elicopterelor. A fost de ajuns.
„Am luat ce am putut, doar haine, acte și altceva, și ne-am dus la Gorenychi, care se află la vreo 30 de kilometri, la casa unor rude”.
În aceeași dimineață și-au lăsat în urmă casa de pe strada Svjato Pokrovska și toată viața.
„Aproape am ieșit cu ceea ce purtam”. Vitaly scoate telefonul mobil. Mai întâi arată o fotografie a clădirii, parțial demolată.
„Mi-a trimis-o mama unor vecini”. Apoi arată ceva mai incredibil. Imaginați-vă că cititorul vede într-un videoclip cum mai multe focuri de rachetă îi străpung casa ca brânza Gruyère. Ei bine, asta are Vitaly pe mobil și nu se poate abține să nu arate un zâmbet care acum arată deja nervos.
„În decurs de o săptămână de lupte, rușii au început să tragă în clădiri, în civili. Este incredibil”.
Următorul lucru pe care îl arată este oroarea războiului. Un videoclip care arată un tanc rusesc și două cadavre de soldați la sol, complet dezmembrate.
„Uite, e strada mea… ”
Pe drum sunt mai multe membre umane împrăștiate. Vitaly a găsit videoclipul pe internet, prin intermediul rețelelor de socializare.
În cele din urmă, Rusia a ajuns să controleze aeroportul, dar a durat prea mult și planul de preluare expresă a Kievului a eșuat lamentabil.
Tot el și familia lui au trebuit să fugă din Gorenychi „în 15 minute, alergând, când au ajuns și soții Ruski acolo”.
A fost nevoie de trei zile și nopți pentru a parcurge cei 550 de kilometri până la Lvov, iar aici el a rămas, forțat de regula care îi împiedică pe bărbații cu vârsta între 18 și 60 de ani să părăsească țara, în timp ce familia sa a fugit în Germania.
”Acesta este pământul nostru. Și o să câștigăm, o să-i dăm afară”, scoate el un ultim zâmbet amar.
